Interviuri de conștiință (vol. 1) [29]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a, a 28-a.

***

Prof. Remus Rus: Au scris aburos

Pr. Dorin Picioruș: Da, aburos!…

Prof. Remus Rus: Să păstrăm termenul Părintelui Stăniloae!…Fiindcă e un termen care îți dă posibilitatea unei gândiri teologice.

Pr. Dorin Picioruș: Într-un adjectiv

Prof. Remus Rus: Printr-un adjectiv la care nu te așteptai…

Pr. Dorin Picioruș: Și eu l-am învățat, astăzi, pe aburos, de la dumneavoastră…Pentru că nu l-am auzit vreodată și nici nu aș fi conceput să îl pun într-un context gnoseologic…

Prof. Remus Rus: Și eu l-am auzit de la Părintele Stăniloae…și cred că îi aparține

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că teologia ortodoxă este aburoasă

Prof. Remus Rus: Teologia adevărată este aburoasă…Pentru că, în teologie, trebuie să ai lumina aburului, care strălucește când lumina bate pe el, dar, în același timp, impenetrabilitatea lui…sau dificultatea de a pătrunde în abur, pentru ca să vezi totul absolut deslușit. Ci vezi numai conturul…vezi numai ca o prefigurare

Pentru că, acum, vedem ca prin ghicitură

Pr. Dorin Picioruș: dar atunci vom vedea față către față.

Prof. Remus Rus: iar atunci vom vedea față către față…

Pr. Dorin Picioruș: Vă mulțumim frumos, domnule Profesor Remus Rus! Astăzi am avut parte de un regal al comunicării cu dumneavoastră. Pentru că sunteți unul dintre rarii profesori care ne-ați învățat să comunicăm, cu înțeles, ore întregi.

Și dumneavoastră ne-ați dat astăzi un mare dar: darul comunicării cu dumneavoastră. Care este unul regular…însă e pentru prima oară când înregistrăm audio, cum arată o convorbire cu dumneavoastră.

Așa comunicați dumneavoastră, în mod permanent, cu oamenii care vă trec pragul. Iar noi ne aflăm astăzi, 4 septembrie 2008, în cabinetul dumneavoastră, de la Facultatea de Teologie din București. Care e un cabinet al colocviilor inopinate.

Pentru că aici vine cineva…și, împreună cu dumneavoastră, începe discuția! Despre…about something. Despre orice.

Prof. Remus Rus: About something, yes!…Ăsta e lucrul care mi-a plăcut! Noi am fost o comunitate de inși…Alături de mine a fost un oarecare Avramescu…Părintele Ioan Avramescu a fost…Venea, din când în când, și Părintele Viorel Ioniță[1]…Era Cezar Vasiliu[2]. Era Victor Iliescu, vestitul Profesor de Filosofie, elevul lui Mircea Florian[3]…și ne adunam și discutam împreună. Am uitat să-l spun pe Părintele Ioan Caraza[4]

Pr. Dorin Picioruș: Da, da, da!…Părintele Profesor Diacon…

Prof. Remus Rus: Părintele Profesor Ioan Caraza, care este uluitor!…E uluitor și în cunoștințe…și în suflet…

Pr. Dorin Picioruș: Ne-ați spus de mai multe ori despre dumnealui…lucruri extraordinare…

Prof. Remus Rus: Da!…Și stăteam ore în șir și discutam teologie…Din nefericire, în timpul din urmă, foarte puțin mai vin…Când vine Părintele Ioan Caraza pe la mine…mai discutăm…Ceilalți au plecat în străinătate…Viorel Ioniță, Părintele Profesor, este la Geneva…Părintele Ion Avramescu este în Norvegia…iar domnul [Victor] Iliescu ne-a părăsit…

Victor Iliescu are Fenomenologia tragicului…sau a răului[5]

 (fotografie)

Și e o carte scrisă foarte interesant. A fost un gânditor uluitor. Puțini dintre teologii noștri au știut teologie cât a știut Iliescu. Doar că, din nefericire pentru noi, el avea o gândire aburoasă

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!…Deci, pe cei care gândesc mult și profund…trebuie să îi întrebăm mult mai multe (surâd) despre ei…

Prof. Remus Rus: Da, e greu să îi dezvolți! El a fost din generația lui [Virgil] Cândea[6], a lui Dan Zamfirescu[7]…Ei au fost preluați de către Părintele Patriarh Justinian [Marin] – Dumnezeu să-l odihnească! – când cei din Stat îi persecutau…

Pr. Dorin Picioruș: Statul comunist…

Prof. Remus Rus: De Statul comunist…Patriarhul Justinian i-a luat și i-a oblăduit la el. Iar eu am fost coleg, la serviciul de Relații Externe, cu două mari personalități ale vieții noastre sociale: Ioan Lahovari…numele spune totul!

Pr. Dorin Picioruș: Nu știu cine este…

Prof. Remus Rus: Piața Lahovari!

Pr. Dorin Picioruș: A, da, da!…

Prof. Remus Rus: De la Piața Romană…

Pr. Dorin Picioruș: Am crezut că nu e nicio legătură…

Prof. Remus Rus: El era proprietarul Pieței Lahovari…

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!

Prof. Remus Rus: și Șerban Nicolae, care a fost procurorul-șef al capitalei…Patriarhul Justinian le-a dat serviciu la serviciul de Relații Externe, lucrând ca traducători. Și eu am fost cu ei multă vreme.

Pe urmă a mai fost un alt personaj cheie: Ioan Ștruc. Un teolog de mână forte…Păcat că nu l-au lăsat în învățământ…El a scris mai mult recenzii…Dacă citiți o recenzie a lui e un adevărat studiu.

Pr. Dorin Picioruș: Adică e foarte concis în exprimare…

Prof. Remus Rus: Nu! El făcea studiu pe marginea unei cărți…

Și, bineînțeles, Niculae Șerbănescu,  Părintele Profesor…căruia îi port amintire scumpă

Ăștia au fost oamenii cu care am lucrat la serviciul de Relații Externe!…

Nu trebuie însă să-l uit pe Părintele Dumitru Fecioru! Era cel mai mare traducător de limbă greacă

Pr. Dorin Picioruș: al Sfântului Ioan Gură de Aur…

Prof. Remus Rus: El mi-a fost consilier o vreme…Bineînțeles, nu trebuie să îl uit nici pe Părintele Ilie Georgescu[8]…care a fost singurul dintre consilierii din perioada lui Ceaușescu care a refuzat să trimită informații la Departamentul Cultelor…după care a fost schimbat din funcție…

Pr. Dorin Picioruș: Informații care se cereau de către…

Prof. Remus Rus: Informații care trebuiau să fie date!…Îmi venea la mine și îmi zicea: „Măi, Remus, iar mi-au cerut! Iar mi-au cerut!…Nu pot! Nu pot! Nu pot!…”. „Dar, Părinte Consilier, vă este funcția [pusă în pericol]!”…„Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu!”…

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că a avut conștiință!…

Prof. Remus Rus: Și a fost singurul dintre consilieri[i patriarhali], care nu a dat informații la Culte…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: El trimitea numai scrisorile oficiale și cu asta o termina!…Și l-au schimbat! Nu a rezistat decât doi ani de zile…Pă urmă a venit Dumitru Soare[9], care făcea…a făcut mai multe. Dar și el a fost un om extraordinar!…A fost directorul tipografiei Patriarhiei Române…iar ca director al tipografiei a făcut lucruri uluitoare. A ajutat la tipărirea Părinților și a Scriitoriilor bisericești…

Pr. Dorin Picioruș: A PSB-ului…

Prof. Remus Rus: Sigur că da! A ajutat la tipărirea Sfintei Scripturi…

De aceea, nu poți să judeci omul numai dintr-o anume perspectivă

Pr. Dorin Picioruș: Trebuie să îl vezi holistic, în toată spledoarea…

Prof. Remus Rus: în toată splendoarea…Iar pentru Biserică, fiecare dintre ei – chiar dacă au greșit cu ceva în viața lor – rămâne un punct de referință, pentru că au făcut ceva pozitiv pentru Biserică.

Pr. Dorin Picioruș: În acea perioadă istorică…

Prof. Remus Rus: Da, atunci…au făcut ceva pozitiv!…Au ajutat la promovarea literaturii creștine…Și să nu uităm, că la centrul nostru bisericesc se publicau, în zece mii de exemplare, 4 reviste:

Pr. Dorin Picioruș: Reviste centrale…

Prof. Remus Rus: Biserica Ortodoxă Română[10], Ortodoxia[11], Studii Teologice[12] și Glasul Bisericii!…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Deci erau patru reviste care se publicau în 10.000 de exemplare. Și se răspândeau în toată țara…

Iar referitor la Părinții bisericești [despre colecția PSB], iarăși, odată, să discutăm…să vă povestesc…Pentru că sunt niște lucruri foarte interesante. Spre exemplu, despre cum a mărit Patriarhul Justin tirajul unui volum din PSB.

Pr. Dorin Picioruș: În fotografia care va însoți interviul la nivel online, dumneavoastră veți fi alături de Icoana Sfintei Treimi, aceasta, de lângă biroul dumneavoastră…

Căci acesta e locul dumneavoastră de rugăciune și de studiu…alături de ultima aparatură…

Prof. Remus Rus: a civilizației moderne…

Pr. Dorin Picioruș: În care v-ați inițiat…și la care lucrați continuu. Aici, în locul dumneavoastră de odihnă interioară…

Trebuie să spun că acum lucrați la un dicționar…la un nou dicționar…de peste o mie de pagini…Iar aici v-am găsit din zorii dimineții…Și ori de câte ori am venit la dumneavoastră v-am găsit lucrând…

Dar chiar: de ce trebuie să mai lucrați, dacă ați făcut atâtea în viață? Faceți și dumneavoastră precum tinerii: duceți-vă la o bere toată ziua…la fotbal…să vă plimbați! De ce să mai munciți și acum, la bătrânețe?!

(o ironie pedagogică…înțeleasă de către confidentul meu…și primită cu zâmbetul pe buze)

Prof. Remus Rus: …Îmi aduc aminte de tatăl meu!…Tatăl  meu a trăit 94 de ani…

Pr. Dorin Picioruș: Dumnezeu să-l ierte!…

Prof. Remus Rus: Mulțumesc frumos!

Pr. Dorin Picioruș: Și pentru mama dumneavoastră…

Prof. Remus Rus: Da, și pentru mama mea…Și mereu îi ziceam: „Tată, dar de ce nu te odihnești și dumneata la amiază?!”…Pentru că el obișnuia, la amiază, să stea pe un scăunel mic…și ținea capul în pumn…

Pr. Dorin Picioruș: Fără să doarmă!

Prof. Remus Rus: fără să doarmă…

Pr. Dorin Picioruș: O ațipeală!…

Prof. Remus Rus: ațipea…La noi se spune cucăia

Pr. Dorin Picioruș: Cucăia? N-am auzit până acum!…Căci așa stă și cucu pe ram…

Prof. Remus Rus: Da!…Și el cucăia! Și ziceam: „Dar întinde-te puțin!”.

Pr. Dorin Picioruș: Avem pat!…

Prof. Remus Rus: „Întinde-te! Ai loc! Întinde-te pe divan”…Adică pe canapea

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: La care tata zicea: „Fiule, nu vreau să mă prindă moartea dormind!…”.

Pr. Dorin Picioruș: Dormind…E de Pateric!…

Prof. Remus Rus: Și Dumnezeu i-a dat o viață, astfel încât n-a stat bolnav decât 24 de ore…în pat…

Pr. Dorin Picioruș: Ăsta e un mare privilegiu!…

Prof. Remus Rus: Da!…

Pr. Dorin Picioruș: Ca să adormi pe picioarele tale…

Prof. Remus Rus: Doar 24 de ore! Miercurea s-a întins în pat…joi a mâncat ultima masă…și

Pr. Dorin Picioruș: Vinerea a adormit!

Prof. Remus Rus: noaptea a adormit în Domnul…Și n-a stat pe pat, n-a fost bolnav, știi?!…Dar pe el l-a ținut munca. De dimineață și până-n seară muncea. Făcea totul.

Și de aceea, eu cred că omul a fost creat de Dumnezeu spre muncă…Și să nu uităm, că după ce Dumnezeu l-a creat pe om…și l-a văzut că e bun foarte…ce-a făcut Dumnezeu? L-a luat Dumnezeu cu El și l-a dus în Paradis. Și l-a plimbat!…L-a plimbat și i-a dat de lucru! Fiindcă Dumnezeu îl chestiona pe om: „Uite, Adame, copacul ăsta îți place? E frumos? Cum îl numești?”.

Pr. Dorin Picioruș: Așa sau așa?

Prof. Remus Rus: „Uite floarea asta! Ce nume îi dai? Uite! Cum faci cu lucrul ăsta?”. Deci [Dumnezeu] l-a angajat pe Adam în munca Lui de creare. Fiindcă Adam dând nume lucrurilor a devenit

Pr. Dorin Picioruș: co-creator…

Prof. Remus Rus: împreună creator cu Dumnezeu.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Deci munca a fost cea care l-a caracterizat pe Adam, pe om

Pr. Dorin Picioruș: a fost substanța vieții lui…

Prof. Remus Rus: a fost activitatea lui de la început…Nu munca sau funcția creează organul[13]! Nu asta!…Ci munca creatoare e vocația umană. Căci dacă omul nu muncește devine legumă…

Pr. Dorin Picioruș: Vă dorim să vă găsim întotdeauna muncind, bucurându-vă de rezultatele bătrâneților dumneavoastră!…Rezultate care au  început în acea tinerețe, când singurătatea v-a făcut comunicativ…când singurătatea v-a făcut să adânciți relația cu Dumnezeu și să vă iubiți și respectați părinții…

Iar apoi a creat recunoștința…față de Patriarhii care v-au ajutat…care au investit în dumneavoastră. Așa că recunoștința dumneavoastră va trece în viața cititorilor noștri ca un lucru demn de urmat. Pentru că bunul simț, munca și recunoștința sunt elementele definitorii ale unui om.

Vă mulțumesc frumos, Domnule Profesor, și bucuria imensă e de partea noastră!

Prof. Remus Rus: Mulțumim!

Pr. Dorin Picioruș: La revedere! Vă mulțumesc frumos! Sărut mâna!…

Prof. Remus Rus: Să dea Dumnezeu numai bine!


[5] Victor Iliescu, Fenomenologia diabolicului, Ed. Eminescu, București, 1995, 210 p. Imaginea cărții și datele despre ea sunt preluate de aici: http://anticariatultau.ro/fenomenologia-diabolicului-b2o.

[13] Ca în teoria evoluționistă…unde se presupune că „nevoia de adaptare” a transformat animalul în „om”.

Interviuri de conștiință (vol. 1) [28]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a, a 27-a

***

Prof. Remus Rus: Suntem dominați de muzica beat și rock

Pr. Dorin Picioruș: De cea tare!…

Prof. Remus Rus: Pe care o auzi oricâte termopane ți-ai pune…Pe ea o auzi în disperare

Pr. Dorin Picioruș: Cum stăm noi unii peste alții, aici, la București…

Prof. Remus Rus: Suntem dominați de așa-numitele antifurturi, ale mașinilor ultra-formidabile, care

Pr. Dorin Picioruș: țipă toată ziua

Prof. Remus Rus: țipă zi și noapte…Suntem dominați de o anarhie fundamentală, prezentă în mintea șefului-absolut al țării…

Pr. Dorin Picioruș: și a omului…

Prof. Remus Rus: a omului, a cetățeanului de rând…Căci nu putem spune, că dacă am avea un conducător cu o minte clară…cu principii fundamentale clare…aceasta nu ar avea…

Pr. Dorin Picioruș: reverberații

Prof. Remus Rus: reverberații și la nivel…

Pr. Dorin Picioruș: Ba da, are!…

Prof. Remus Rus: de țară…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Nu zic că avem nevoie de un Hitler[1], de nu-știu-cine sau de nu-știu-cine!…Dar ne trebuie o minte ordonată, care să știe să ne conducă.

Pr. Dorin Picioruș: E corect!…Și asta o spuneți acum…când ne apropiem de alegeri…

Prof. Remus Rus: Da, o spun acuma, sigur că da!…

Pr. Dorin Picioruș: Alegerile acestea uninominale

Prof. Remus Rus: Și pe cine vom alege?!…

Pr. Dorin Picioruș: Tocmai! Pentru că nici nu știm care sunt candidații din aceste colegii…

 Prof. Remus Rus:  Nu știm nimic!…

Pr. Dorin Picioruș: Adică nu apar pe undeva…încât să îi cunoști pe toți…

Prof. Remus Rus: Pentru că…se ascund!…Uită-te…și ai să vezi că se ascund!

Pr. Dorin Picioruș: Adică avem de-a face cu o politică, care ascunde istoria persoanei care candidează…

Prof. Remus Rus: Se ascund! Sunt ca struțul, știi?!…Le vezi numai fundul…dar nu le vezi și capul…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Asta fac cu toții!…Nu vezi nimic la vedere

Pr. Dorin Picioruș: Iar anul viitor ne apropiem de alegerile finale…cele pentru președinte…și iarăși vom fi în dilemă…În dilema de a alege cel mai bun rău…(surâd) sau cel mai pozitiv rău

Prof. Remus Rus: Nu știu…ce vom face!…În orice caz, eu, fiind acum către sfârșitul vieții, nu îmi pun mare încredere în înțelepciunea

Pr. Dorin Picioruș: alegătorului

Prof. Remus Rus: conducătorului…Nici a conducătorului și nici a alegătorului…Noi am ales întotdeauna…

Un exemplu!…Mama mea – Dumnezeu s-o odihnească!…pentru că a încetat din viață –

Pr. Dorin Picioruș: Dumnezeu s-o odihnească!

Prof. Remus Rus: mă întreabă la un moment dat: „Mamă, pă șine [pe cine] să aleg?”…

Pr. Dorin Picioruș: Aici, de la noi, din localitate…sau?…

Prof. Remus Rus: Nu, ca președinte!…

Pr. Dorin Picioruș: Și omul a întrebat nedumerit…

Prof. Remus Rus: Da, ea m-a întrebat [ca să știe]!…Și eu îi spun: „Dar dumneata ai pe cineva în minte?”. Cică: „Da!…M-am gândit”. „Bun atunci!”, zic.

Pr. Dorin Picioruș: Cine e persoana?…

Prof. Remus Rus: „Atunci să alegi!”…Căci atunci[2] era Rațiu[3], era Constantinescu[4] și era Iliescu[5]

Pr. Dorin Picioruș: A, la început!…

Prof. Remus Rus: Și îi zic: „Mamă, eu n-am nimic împotrivă! Pe Constantinescu îl știu, pentru că mi-e rector…și e slăbuț…Iliescu este Iliescu…dar pe Rațiu eu l-aș alege! Pentru că, dacă a fost în stare să facă un imperiu atât de mare…

Pr. Dorin Picioruș: bani în străinătate…

Prof. Remus Rus: atâția bani…înseamnă că e în stare să și conducă țara…”.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…Căci trebuie să alegi pe cineva, pentru care deja ai probepoate să conducă ceva…Pe cineva care a făcut din ceva…bici[6]

Prof. Remus Rus: Da, sigur că da!…„Și eu pe el l-aș alege! Pentru că pe altul nu-l văd…dacă îl judec după fapte”…

Și am plecat, nu știu ce…[Când] am ajuns din nou acasă, [după alegeri]…îi zic, așa, printre vorbe: „Ei, mamă, pe cine l-ai ales?”. „Păi, pe domnu’ Iliescu!…”.

Pr. Dorin Picioruș: Dar care a fost resortul interior?! De ce?!

Prof. Remus Rus: Zic: „De ce?!…”. „N-ai văzut, mame dragă, ce mândru râde?!…”. Și ăsta a fost criteriul pentru care mama l-a ales pe Iliescu!…Și dacă râde…e mândru! Și atunci a pus ștampila pe el. „Dar râde, mamă, de dumneata, că n-ai decât 90 de lei pensie!…”.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…E adevărat!…E dramatic…

Prof. Remus Rus: „Râde de dumneata…pentru că n-ai decât 90 de lei pensie…Și dacă n-am fi noi…ar fi vai de capul dumitale”.

Pr. Dorin Picioruș: Da, muritori de foame!…

Prof. Remus Rus: Da, asta a fost!…Vezi: ăsta e principiul!…

Pr. Dorin Picioruș: Deci o alegere estetică

Prof. Remus Rus: O alegere estetică a făcut mama!…

Pr. Dorin Picioruș: …Însă luni dumneavoastră ne vorbeați[7] – și ar fi bine să repetați acest lucru – despre conferința referitoare la estetică pe care ați ținut-o în Moldova…

Pentru că, după cum vedeți…estetica e importantă! Dacă îți mărești sutienul puțin…pe bază de operații chirurgicale…dacă îți mărești alte părți ale trupului…devii mai potent, mai căutat…și devii un brand

Căci estetica, astăzi, în postmodernitate…are un rol determinant…Vindem ambalajul…dar ciocolata este expirată

Prof. Remus Rus: Dar și aici…

Pr. Dorin Picioruș: Dumneavoastră ați vorbit despre estetica Icoanei la conferință…

Prof. Remus Rus: Am vorbit despre estetica Icoanei, am vorbit despre Creștinism, despre credința noastră ca estetică, și de ce consider eu că învățătura creștină este…

Pr. Dorin Picioruș: Frumoasă!…

Prof. Remus Rus: una dintre învățăturile cheie, care sunt prezente în istoria experienței religioase a omenirii. Însă, mai bine zis, nu este una dintre…ci învățătura religioasă prin excelență.

Și aceste lucruri am vrut eu să le arăt atunci…și cred că le-am arătat…

Căci Creștinismul este, de obicei, perceput ca o religie a popilor.

Pr. Dorin Picioruș: Una învechită

Prof. Remus Rus: Una învechită…

Pr. Dorin Picioruș: care miroase a mucegai…

Prof. Remus Rus: o Ortodoxie…care e veche și nu știu ce…Domnule, un individ care vine și îmi spune că Ortodoxia este un lucru vechi

Pr. Dorin Picioruș: Paseist, mi-a spus mie cineva…

Prof. Remus Rus: nu are nici cea mai vagă cunoștință despre Creștinismul ortodox…

Pr. Dorin Picioruș: Corect!…Vorbește din basme…Cine știe cine i-a spus acest lucru.

Prof. Remus Rus: Vine și îmi spune: „Catolicismul este atât de somptuos! Catolicismul este așa și-așa…catolicismul este așa și-așa…”. N-am nimic împotrivă!…

Pr. Dorin Picioruș: Dar în catolicism nu se mai duce nimeni la biserică! Se închid bisericile…

Prof. Remus Rus: Mi-a zis unul, că pe acolo, din 35.000 de preoți…în Franța mai sunt vreo 3000 și nu știu cât…

Pr. Dorin Picioruș: Și, după cum mi-ați spus altă dată, și ăia sunt negri

Prof. Remus Rus: Aduși de pe nu știu unde…Însă, îmi spune: „Dar, uite, în Piața Vatican…câte mii de oameni se adună la fiecare slujbă!”…

Pr. Dorin Picioruș: Păi, din toată lumea s-adună…și nu doar din Italia!…

Prof. Remus Rus: Însă ăia sunt turiștii aduși de preoți, din întreaga lume,

Pr. Dorin Picioruș: care sunt de toate religiile…

Prof. Remus Rus: rânduiți metodic…

Pr. Dorin Picioruș: și stau liniștiți…cu steagu’ în mână…

Prof. Remus Rus: Săptămâna asta vin din Tanzania…pă urmă vin de nu știu unde…pă urmă vin de nu știu unde…și așa sunt rânduiți să meargă acolo. Nu e nevoie de asta! Pe urmă se referă la teologie…

Pr. Dorin Picioruș: Părintele Profesor Dumitru Popescu spune: „Păi, da, sunt unii în față…și alții se pupă în spate!” (încep să râd).

Prof. Remus Rus: Da!…Și mai este încă un lucru legat de ei [de romano-catolici]: teologia lor! Unii spun: „E o teologie înaltă, e o teologie formidabilă…Noi n-avem teologi! Teologii noștri nu există”…Însă ei [romano-catolicii] au știință teologică, în timp ce noi avem teologia ca îndrumar pentru viață…[teologia ca drum] spre mântuire.

Pr. Dorin Picioruș: Și oameni care întrupează teologia.

Prof. Remus Rus: E altceva!

Pr. Dorin Picioruș: Nu suntem funcționari în teologie!…

Prof. Remus Rus: E altceva când tu, ca iezuit[8], ești plătit să stai în bibliotecă…și să produci lucrurile cutare și cutare…și altceva e când mai ești și preot…

Pr. Dorin Picioruș: Și faci preoția din dragoste, pentru ca să-i educi pe credincioși…când mai scrii o carte, care să fie citită…

Însă vom face un final…după atâtea ore…După acest maraton discutativ…adică după 4 ore de discuție…Un final pentru acum

Prof. Remus Rus: Finalul cred că trebuie să fie acesta: nu poți să judeci omul fără a-l cunoaște.

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Nu poți să judeci omul din auzite

Pr. Dorin Picioruș: Și când îl cunoști, nu mai poți să îl judeci, pentru că îl iubești!…Și atunci, mai degrabă, vezi părțile frumoase…Pentru că ele ies în evidență.

Prof. Remus Rus: Să dea Domnul să fie așa!

Pr. Dorin Picioruș: Însă: așa este!…

Prof. Remus Rus: Să dea Domnul să fie așa!…Fiindcă numai atunci când izbutești să te apropii de cineva…

Pr. Dorin Picioruș: Mai degrabă, până când nu îți vorbește despre el. Pentru că nu te poți apropia de el, dacă el nu dorește să vorbească despre sine.

Prof. Remus Rus: Da, trebuie să fie și o mărturisire din partea lui. Pentru că ea este cheia desăvârșirii. Mărturisirea este cheia desăvârșirii. Fiindcă nu poți ajunge la desăvârșire fără să te mărturisești…să-ți mărturisești părțile rele…Iar mărturisindu-ți părțile rele, scapi de păcat prin dezlegare…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: și poți să mergi înainte, spre Dumnezeu…Căci e vorba despre creșterea duhovnicească. Mărturisirea, în același timp, e cheia comunicării. Dacă ții totul în tine, și acumulezi, și acumulezi…fără ca să dezvălui…atât partea bună cât și partea rea…nu ai cum să crești [duhovnicește]…Asta e!…

Pr. Dorin Picioruș: Și nu poți să-i folosești nici pe ceilalți…

Prof. Remus Rus: Nu, nu, nu!…Dar, personal, pentru mine mărturisirea e importantă…Atât ca Spovedanie cât și ca act de comunicare umană. Ca dialog, dacă vrei…

Pentru că ea reprezintă punctul de la care pornești ca să construiești

Pr. Dorin Picioruș: ceva.

Prof. Remus Rus: ceva…o legătură. Și mărturisirea, comunicarea asta are mai multe căi…

Martin Buber[9] vorbea despre comunicarea tainică pe care o ai, atunci când stai, privești la celălalt…și nu grăiești către el…ci îl simți în intimitatea comunicării de la om la om…

Aici e totul, știi?!…Or la noi s-a uitat darul comunicării…De aceea, Martin Buber și Părintele [Dumitru] Stăniloae trebuie reluați în perspectiva

Pr. Dorin Picioruș: în paradigma unei comunicări integrale

Prof. Remus Rus: comunicării…Căci primul curs, pe care eu l-am audiat, al Părintelui Stăniloae a fost o elaborare a comunicării în perspectivă creștină, pornind de la cartea lui Martin Buber Eu și tu[10].

Pr. Dorin Picioruș: Da! Celebră…tradusă și în română…

Prof. Remus Rus: Da, tradusă de Augustin Doinaș[11]…Minunată traducere!…Minunată!…

Pr. Dorin Picioruș: Adevărat! Și…grea în același timp…

Prof. Remus Rus: E o carte grea…

Pr. Dorin Picioruș: Însă și Martin Buber, ca și Părintele Stăniloae, a scris cărți grele!

Prof. Remus Rus: Amândoi au scris…

Pr. Dorin Picioruș: cărți experimentale…

Prof. Remus Rus: aburos

Pr. Dorin Picioruș: Da!…


[2] La alegerile prezidențiale din 1990.

[4] Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Constantinescu.

Însă nu e vorba despre Emil Constantinescu, pentru că el nu a participat la alegerile din 1990 ci despre Radu Câmpeanu. Cei trei candidați prezidențiali la alegerile prezidențiale din 1990 au fost Ion Iliescu, Radu Câmpeanu și Ion Rațiu. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alegeri_preziden%C8%9Biale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia,_1990. Iar Ion Rațiu a candidat doar la alegerile prezidențiale din 1990.

[6] Vorba românească e următoarea: „a făcut din căcat bici”. Cu sensul: a făcut din ceva neperformant un lucru performant. A plecat de la mai nimic și a făcut lucruri extraordinare. Sau a făcut, cu resurse puține și împotriva tuturor, o mare operă.

[7] Când am stabilit ziua interviului de față.

Interviuri de conștiință (vol. 1) [27]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a, a 26-a

***

Pr. Dorin Picioruș:…Și sfârșitul Bisericii Ortodoxe Române…

Prof. Remus Rus: Și îmi pare rău că nu am subtilizat eu arhiva respectivă…

Pr. Dorin Picioruș: Și s-a pierdut…și nu avem documentul istoric.

Prof. Remus Rus: Însă există…cel puțin la Culte…dacă nu în Arhiva centrală. Trebuie să existe răspunsul lui Justinian [Marina] către… [Vîșinski] și corespondența lui cu el. Trebuie să existe!…Trebuie să existe undeva…

Pr. Dorin Picioruș: Dacă dumneavoastră ați citit-o…istoria (zâmbesc) o consemnează!

Prof. Remus Rus: Da, am citit-o!…O ținea [Dumitru] Fecioru[1] sub cheie, acolo[2]

Pr. Dorin Picioruș: Deci sunteți omul care ne invită la faptul de a fi în pas cu dezvoltarea tehnologică…

Prof. Remus Rus: Asta a fost…

Pr. Dorin Picioruș: dar care ați cunoscut și vreo trei perioade istorice

Prof. Remus Rus: Din nefericire…

Pr. Dorin Picioruș: Adică ați cunoscut cum a fost înainte de comunism…

Prof. Remus Rus: Da, am cunoscut perioada privată…când munceam propriul nostru pământ…Apoi am prins întovărășirea

Pr. Dorin Picioruș: Spuneți însă ce înseamnă întovărășirea!

Prof. Remus Rus: Întovărășirea era…gruparea unor țărani pentru ca să lucreze pământul în comun…

Pr. Dorin Picioruș: Erau asociațiile agricole de acum…

Prof. Remus Rus: Asociațiile care se fac astăzi…Adică nimic nou sub soare!…

Pr. Dorin Picioruș: Da…Corect!…Numai că poartă alt nume (zâmbesc)…

Prof. Remus Rus: Am prins apoi colectivul…colectivizarea…când i s-a luat…tot-tot-tot țăranului…

Pr. Dorin Picioruș: …Boii, căruța, calul…pe când pământul tău devenea al altora…

Prof. Remus Rus: Intrai la stăpân…deveneai slugă

Pr. Dorin Picioruș: a comunismului…

Prof. Remus Rus: Deveneai slugă!…Am prins perioada asta…Dar și perioada așa-zisei reveniri la democrație…pe care eu nu o înțeleg…Cel puțin pentru România…

Pentru că eu știu ce înseamnă democrație…pentru că am stat în Anglia!

Pr. Dorin Picioruș: Știți cum arată democrație engleză, anglo-saxonă…

Prof. Remus Rus: Eu știu democrația respectivă…Apoi am fost în Franța! Știu ce înseamnă democrație acolo. Apoi în Olanda, în Danemarca, în Suedia…

Pr. Dorin Picioruș: în America, în Australia…

Prof. Remus Rus: în America…Deci știu ce înseamnă democrație! Am văzut-o…știu…

Pr. Dorin Picioruș: La ea acasă!…Cum arată…cum miroase

Prof. Remus Rus: Trebuie să fie cum trebuie…

Pr. Dorin Picioruș: Adică e mai șpreiată decât a noastră…

Prof. Remus Rus: În fine, e democrație!…

Pr. Dorin Picioruș: La noi e o democrație mai murdară

Prof. Remus Rus: La noi e un haos, un haos din ăsta popular, în care fiecare face ce vrea…Suntem dominați de o mafie politică

Pr. Dorin Picioruș: a construcțiilor,

Prof. Remus Rus: alta a imobiliarelor…Peste tot mafie!…Căci la noi întreprinderea personală este transformată foarte repede în mișcare de tip mafiot.

Pr. Dorin Picioruș: Cu dedesubturi!

Prof. Remus Rus: Cu dedesubturi…Nu mai poți să faci cutare…nu mai poți să faci cutare…și orice faci te ciocnești de…bariere…

Cel mai mare necaz al meu știi care-i?

Pr. Dorin Picioruș: Nu! Nu-mi dau seama…

Prof. Remus Rus: Este faptul că plătesc impozit

Pr. Dorin Picioruș: către statul român

Prof. Remus Rus: către statul român…care e un stat care nu îmi face nicio favoare (tăcere dureroasă)…

Pr. Dorin Picioruș: Nu muncește deloc pentru dumneavoastră! Nu simțiți că vă prețuiește….

Prof. Remus Rus: Avem, de exemplu, o conducere…supradimensionată

Pr. Dorin Picioruș: Asta cu executivu’!

Prof. Remus Rus: Cu executivu’!…Cu Guvernul ăsta…Ce-i cu atâtea ministere, domnule, și ministerașe?!…Acum vor să mai facă încă unul: Ministerul Tineretului!…

Pr. Dorin Picioruș: Cel cu Sportul, nu?! Ministerul Tineretului și Sportului

 Prof. Remus Rus: Faceți cu [George] Becali[3], acolo! Puneți-l ministru!…

Pr. Dorin Picioruș: La Fotbal!…

Prof. Remus Rus: Ce-i cu atâtea ministere?!…O armată de

Pr. Dorin Picioruș: funcționari…

Prof. Remus Rus: de funcționari,

Pr. Dorin Picioruș: care îngreunează sistemul…

Prof. Remus Rus: Am fost într-o poziție socială înaltă…un an de zile. Și am plecat de acolo…pentru că nu s-a făcut nimic pentru popor

Pr. Dorin Picioruș: pentru oamenii care așteaptă ceva de la…

Prof. Remus Rus: S-a făcut Țigareta I [4], Țigareta II[5], Țigareta 10…Țigareta 100…pe care nu le-au mai descifrat și pe care nu le-au mai descoperit, pentru că nu au vrut!…

Atât s-a făcut! În rest: nimic!…

Nimic nu s-a făcut acolo…Mă simțeam ca un păduche, care mănânc banii oamenilor. De-asta am plecat!…

Pr. Dorin Picioruș: Adică, dacă am avea mai mulți conștiință…ar pleca oamenii de la președinție pe cale naturală. De ce să-i mai dai afară cu votul?!…

Prof. Remus Rus: Îmi aduc aminte că era un consilier acolo, undeva…într-o funcție înaltă…

Pr. Dorin Picioruș: Spre exemplu, astăzi, dacă ați fi la PDL[6] și v-ați uni cu domnul Vadim [Tudor][7]…?

Prof. Remus Rus: Aș bate câmpii!…Aș lua câmpii…

Pr. Dorin Picioruș: Nu?!…

Prof. Remus Rus: M-aș duce în pustă…În pusta maghiară m-aș duce…Căci eu nu sunt pro-nu-știu-ce dar…

Pr. Dorin Picioruș: sau anti-maghiar…

Deci: acum există mariaje [politice] suspecte!…

Prof. Remus Rus: Contra firii!…Iar contra firii e, de fapt, un obicei

Pr. Dorin Picioruș: Ăsta, cu politica, este!…

Prof. Remus Rus: După cum și căsătoriile  contra firii sunt un obicei deja…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…A devenit și la noi…Se legiferează!…

Prof. Remus Rus: pe toate planurile…Așa că nici în politică nu e o noutate

Pr. Dorin Picioruș: Trebuie să ne închidă în pătrățica noastră…

Prof. Remus Rus: Nu, nu, nu!…Deci, ce să spun eu?! Lucrurile merg înainte…și merg așa cum merg…Cam asta ar fi pe scurt

Pr. Dorin Picioruș: Nici dumneavoastră nu priviți luminos…viitorul oamenilor tineri…

Prof. Remus Rus: Nu poți să privești luminos când

Pr. Dorin Picioruș: nu vezi schimbări palpabile…

Prof. Remus Rus: când nu vezi ceva făcut în mod efectiv…Când nu vezi lucruri făcute pentru bunăstarea noastră…Și nu numai materială, ci o liniște oarecare…Pentru că suntem dominați…de manele…și maneliști


[2] Pentru că, între 1961-1971, Părintele Dumitru Fecioru a fost consilier patriarhal la sectorul Relaţii externe bisericeşti. Potrivit sursei citate în nota asupra.

[4] „16 persoane condamnate şi peste 90 de ani de închisoare pentru iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, contrabandă sau complicitate la contrabandă, instigare sau trecere ilegală a frontierei. 14 vinovaţi vor trebui să plătească peste 522.000 de lei către Autoritatea Naţională a Vămilor şi câte 2.500 de lei de persoană drept cheltuieli judiciare. Acesta este bilanţul „Ţigareta I”, primul caz de contrabandă cu ţigări ajuns în instanţă. Dosarul a intrat pe rolul Tribunalului Botoşani la sfârşitul lui noiembrie 2006”, cf. Sebastian Gheorghiu, 90 de ani de pușcărie pentru „Țigareta I”, în Monitorul de Botoșani, articol din 19 noiembrie 2010.

Regăsibil aici:

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Actualitate/2010-11-19/90+de+ani+de+puscarie+pentru+%22Tigareta+I%22.html.

Interviuri de conștiință (vol. 1) [26]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a.

***

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că teologia este o transparență grea!…Pentru că trebuie să intri prin aburul meu, dar nu oricum, ci cu greutate

Prof. Remus Rus: Ca și cum mi-ar fi spus: „Fii atent, că sunt acolo lucruri care trebuie privite profund!”…Și astfel, cum poți să nu te gândești

Pr. Dorin Picioruș: cu emoție..

Prof. Remus Rus: cu emoție la Profesorii tăi?!

Pr. Dorin Picioruș: La oamenii care au fost atât de extraordinari pentru tine și ți-au punctat viața.

Prof. Remus Rus: Nu poți!…Oamenii sunt construiți de către oameni…

Pr. Dorin Picioruș: Oamenii sunt de neînlocuit!

Prof. Remus Rus: Suntem construiți de oameni…

Pr. Dorin Picioruș: de mulți oameni!…

Prof. Remus Rus: fără de care noi nu am fi ceea ce suntem…

Pr. Dorin Picioruș: Corect!…E un mare adevăr…

Prof. Remus Rus: Și dacă nu suntem conștienți de lucrul ăsta, că mereu îi datorăm ceva cuiva,

Pr. Dorin Picioruș: cred că suntem mari mitocani…și nerecunoscători. Suntem niște oameni care ne închidem în puținul nostru…

Prof. Remus Rus: Ne caracterizează o superficialitate

Pr. Dorin Picioruș: păguboasă pentru noi…

Prof. Remus Rus: păguboasă pentru noi și pentru ceilalți care sunt lângă noi…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…Pentru că suntem nerecunoscători și nu vedem binele profund din oameni…Binele profund din oameni!…

Iar scopul întrebărilor mele, în definitiv, e acesta: de a prezenta un om din interiorul vieții lui. Pe mine nu mă interesează ceea ce vede toată lumea la cineva…ci adâncul său…Cine este el în adâncul său…

Iar dumneavoastră, în interviul de față, mi-ați vorbit despre interiorul dumneavoastră, despre ceea ce nu văd alții…Căci datele de aici puteați, pur și simplu, să nu le mărturisiți cuiva.

Prof. Remus Rus: Știi ce se întâmplă?! Când eșuezi în faptul de a recunoaște că îi datorezi cuiva ceva, eu consider că este păcat

Pr. Dorin Picioruș: Da, e un păcat mare împotriva lui Dumnezeu!

Prof. Remus Rus: E un păcat…pentru că „ridici mâna” împotriva binefăcătorului tău…

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Prof. Remus Rus: Îl uiți pe binefăcătorul tău…

Pr. Dorin Picioruș: Pe cei care te-au ajutat, te-au luminat în viață…

Prof. Remus Rus: Pentru că noi suntem rezultatul celor care au fost binefăcătorii noștri

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Prof. Remus Rus: …pentru ca, la rândul nostru, să putem deveni – într-o măsură mai mică sau mai mare, după puterile fiecăruia – binefăcători pentru alții.

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Prof. Remus Rus: Iar atunci când nu arăți recunoștință față de celălalt, atunci nu mai ești omul…care ar fi trebuit să fii.

Pr. Dorin Picioruș: Corect! Adevărat!…

Prof. Remus Rus: Nu vreau să intru prea mult în acest aspect…

Pr. Dorin Picioruș: Dar cred că ascultătorii noștri au înțeles care e mesajul dumneavoastră…

Prof. Remus Rus: Spun asta, pentru că viața noastră e caracterizată de foarte multă lipsă de recunoștință

Pr. Dorin Picioruș: E adevărat!

Prof. Remus Rus: …și n-aș vrea să fiu înțeles greșit…

Pr. Dorin Picioruș: Nu, nu cerem recunoștință, ci afirmăm principiul recunoștinței!…

Loialitatea care ar trebui să existe între noi…

Prof. Remus Rus: De aceea, eu întotdeauna voi recunoaște, că sunt ceea ce sunt datorită binefacerilor pe care mi le-au făcut alții.

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Prof. Remus Rus: N-aș fi fost

Pr. Dorin Picioruș: omul de acum

Prof. Remus Rus: dacă părinții mei n-ar fi fost

Pr. Dorin Picioruș: cei care sunt…și care au făcut pentru noi ceea ce au făcut…

Prof. Remus Rus: Profesorii mei de la școala primară și până în zilele noastre…până când am terminat eu facultatea, au fost mereu binefăcătorii mei…

Pr. Dorin Picioruș: Adevărat!

Prof. Remus Rus: Pentru că ei mi-au dat, mi-au dat, mi-au dat…și eu pentru ei n-am făcut nimic. Căci tot ceea ce ei mi-au cerut…a fost un bine numai pentru mine.

Pentru că Profesorul atunci când dă ceva cuiva…o informație…o lecție…

Pr. Dorin Picioruș: un sfat…

Prof. Remus Rus: un sfat…

Pr. Dorin Picioruș: o îndrumare…

Prof. Remus Rus: nu dă sfatul pentru sine…ci îl dă pentru studentul lui…

Pr. Dorin Picioruș: Dar acea îndrumare trebuie să se reîntoarcă la Profesor ca recunoștință, ca iubire, ca rugăciune…ca respect…Căci  e firească această întoarcere recunoscătoare

Prof. Remus Rus: Personal, eu nu cer acest lucru!…Pentru că lumea în care trăim noi e o lume caracterizată de un egoism feroce

Pr. Dorin Picioruș: de un egoism fraudulos

Prof. Remus Rus: Acesta e cuvântul: feroce. De un egoism feroce

Pr. Dorin Picioruș: feroce…

Prof. Remus Rus: E o luptă pentru existență. E afirmarea celui mai puternic, care era ideea…

Pr. Dorin Picioruș: una dezumanizantă

Prof. Remus Rus: Da, dar era sloganul comuniștilor!…

Pr. Dorin Picioruș: Da, da, era a lor! Era ideea: să-l mănânci pe celălalt!

Prof. Remus Rus: Însă nu știu cum s-a transmis în generațiile care s-au ridicat după [19]90. Pentru că, deja, acum avem generațiile de după 90.

Pr. Dorin Picioruș: Au moștenit metehnele

Prof. Remus Rus: Dar au moștenit, mai mult decât moștenim noi, caracteristicile comunismului…

Pr. Dorin Picioruș: Adevărat!…Sunt prea insensibili, prea nerecunoscători, prea frivoli, prea agresivi…

Prof. Remus Rus: Foarte agresivi!…

Pr. Dorin Picioruș: foarte agresivi…

Prof. Remus Rus: Zic asta și îmi pare rău! Pentru că această agresivitate se interpune în cadrul relațiilor interumane, unde ar trebui să fim, mereu, mai iertători

Pr. Dorin Picioruș: Mai delicați, comunicativi…

Prof. Remus Rus: Mai delicați, pentru că asta e învățătura noastră, învățătura creștină!…

Dar aș vrea acum să fac un mic rezumat al vieții mele…Și cum l-aș face?…

Pr. Dorin Picioruș: Ce ați spune despre dumneavoastră!

Prof. Remus Rus: Eu sunt generația care a început să scrie pe tăbliță de grafit

Pr. Dorin Picioruș: Da!…Adevărat!…Știu ce înseamnă…Însă explicați pentru cei care nu știu cum arată asta!…

Prof. Remus Rus: Pentru cei care nu știu…era o bucățică plată de grafit…

Pr. Dorin Picioruș: un fel de tablă neagră de acum, de tablă de școală…

Prof. Remus Rus: ca tabla asta neagră, pe care scrii pe perete…Micuță, portabilă. Un A4!…

Pr. Dorin Picioruș: Ăsta era…

Prof. Remus Rus: era caietul celui care învăța să scrie!…

Pr. Dorin Picioruș: al școlarului…

Prof. Remus Rus: Da, al școlarului!…Era caietul școlarului…Și eu am fost ultima generație care a învățat să scrie pe tăbliță.

Pr. Dorin Picioruș: Pe tăbliță…și scriați cu creta…

Prof. Remus Rus: Nu!…Ci tot cu o bucată de grafit…care lăsa urme pe tăblița respectivă…

Atunci am început!…După care am scris cu toc de lemn și peniță…și mergeam cu călimara legată cu o sfoară, ca să nu o băgăm în traistă…pentru ca să nu curgă…

Și mergeam așa, cu tocul și penița…

Pr. Dorin Picioruș: De data asta pe foaie

Prof. Remus Rus: Da, pe foaie!…Pe urmă, fac parte din generația celor care au dat peste…pix…

Pr. Dorin Picioruș: Prima generație cu pix!…

Prof. Remus Rus: Când nouă, în școală, ne interziceau să scriem cu pixul. Pentru că, la început, el era interzis…Pentru că, la școală, ne permiteau să scriem numai cu toc cu peniță și apoi cu stiloul…

Pr. Dorin Picioruș: Dar trebuie să spuneți și de ce era interzis pixul. Pentru că deforma scrisul…

Prof. Remus Rus: Între ghilimele deforma scrisul…Apoi, o altă etapă din viața mea, a fost mașina de scris. Când am ajuns în străinătate, profesorul meu mi-a spus: „Nu îți primesc lucrările de seminar, dacă nu sunt dactilografiate!”.

De aceea a trebuit să învăț să dactilografiez. Când am venit din străinătate…

Pr. Dorin Picioruș: v-ați întors cu computer!…

Prof. Remus Rus: Nu, nici vorbă! Nu era computer…Nici xeroxul nu era [pe atunci]…

Pr. Dorin Picioruș: A, da, că erați în anii ’70!…

Prof. Remus Rus: Am început să lucrez la serviciul de Relații Externe la…șapirograf[1]

Pr. Dorin Picioruș: Ăsta nu știu ce e!…

Prof. Remus Rus: Șapirograful e un aparat, care are un butuc, pe care puneam o matriță cerată…imprimată cu textul bătut la mașină, fără panglică. Și pentru ca să intre în ceară…o puneam pe tamburul respectiv

Pr. Dorin Picioruș: Și o imprimați!…

Prof. Remus Rus: și imprimam…

Pr. Dorin Picioruș: Deci era o scriere manuală

Prof. Remus Rus: bătută pe o matriță specială…

Pr. Dorin Picioruș: și se numea…

Prof. Remus Rus: șapirograf

Pr. Dorin Picioruș: Nu știam de existența lui…

Prof. Remus Rus: Și la ce îl foloseam?! La revistă!…Erau 4 numere pe an…și trimiteam în străinătate o mie de exemplare în franceză și o mie de exemplare în engleză…

Și, la fiecare adresă, erau cinci exemplare de fiecare. Un exemplar, din fiecare număr al revistei, mergea la Culte, un exemplar mergea la Arhivă,

Pr. Dorin Picioruș: La Patriarhie!

Prof. Remus Rus: La Contabilitate la Patriarhie…și trei exemplare le trimiteam la Poștă…

Pr. Dorin Picioruș: Spre străinătate!

Prof. Remus Rus: Și, pentru fiecare număr, trebuia să dăm la manivela aia…Așa că, după 4 ani de studii [în Anglia], am venit și am tras la șapirograf…Și am șapirografiat zeci de mii de adrese…

Pr. Dorin Picioruș: Erați aproape de cel care a inventat tiparul…

Prof. Remus Rus: Eram Macarie Tipograful[2] al vremii noastre…Cam așa…

După asta a apărut prima generație de xeroxuri cu hârtie specială

Pr. Dorin Picioruș: Nici asta n-am văzut niciodată!…

Prof. Remus Rus: Da…era o hârtie sul, specială…și am lucrat și cu aia…În fine, după asta a venit xeroxul cu hârtie obișnuită

Pr. Dorin Picioruș: Alb-negru…

Prof. Remus Rus: Da, A4!…Apoi au apărut computerele

Pr. Dorin Picioruș: Alea mai mari…

Prof. Remus Rus: Da!…A apărut computerul…și pe urmă, uite…

Pr. Dorin Picioruș: am ajuns cu laptopul în față!…Însă mâine vom vorbi despre altceva (surâd)…

Prof. Remus Rus: E posibil! Dar eu cred că nu mai apuc un alt salt în civilizație…

Pr. Dorin Picioruș: Eu cred că deja s-a produs acest salt…numai că n-a ajuns (râd) până la noi…

Prof. Remus Rus: Probabil c-o fi…Sigur…că n-or fi [proști să ni-l spună din prima]…Însă ce vreau să spun? De fiecare dată am trecut printr-o nouă experiență…

Pr. Dorin Picioruș: O școlarizare continuă în ale scrisului…

Prof. Remus Rus: A trebuit să învăț!…Să învăț mașina de scris…după ea să învăț la șapirograf…apoi să învăț xeroxul, faxul…pe cele recente…

Pr. Dorin Picioruș: Da, da!…

Prof. Remus Rus: De fiecare dată…

Pr. Dorin Picioruș: te adaptezi la nou…

Prof. Remus Rus: Însă ce am vrut să spun? Că eu fac parte din generația unei dezvoltări uluitoare

Pr. Dorin Picioruș: în domeniul tehnologiei

Prof. Remus Rus: și al civilizației. Al culturii scrise. Pentru că am pornit de la tăblița de grafit

Pr. Dorin Picioruș: a anilor [19]40-50

Prof. Remus Rus: și am ajuns

Pr. Dorin Picioruș: la laptop în 2008…

Prof. Remus Rus: la laptop…în 2008…De fiecare dată un lucru nou, un lucru nou, un lucru nou…Închipuiți-vă numai efortul de a te acomoda de la mașina de scris la computer!

Pr. Dorin Picioruș: Nu toată lumea a reușit să facă această trecere…Sunt foarte mulți dintre ai noștri care nu prizează[3] computerul sau internetul…

Prof. Remus Rus: Din generația mea…din generația mea, dintre cei care mai suntem aici, la facultate…numai eu scriu la computer…

Pr. Dorin Picioruș: Dumneavoastră sunteți internaut

Prof. Remus Rus: Eu sunt cu astea…Numai cei tineri, care au fost în străinătate…

Pr. Dorin Picioruș: Poate că mâine-poimâine vă faceți blogger/ creator de online! Căci dacă domnul [Ion] Iliescu[4] e blogger, domnul Adrian Năstase[5] e blogger…până și doamna [Elena] Udrea[6] e bloggăriță…poate vine și domnu’ [Traian] Băsescu să scrie pe blog, când n-o mai fi…

Prof. Remus Rus: Păi, da…

Pr. Dorin Picioruș: Ne facem tipografii personale!

Prof. Remus Rus: Nu, n-are rost să mă mai apuc și de asta!…

Pr. Dorin Picioruș: Despre trecerea prin…

Prof. Remus Rus: Pentru că trecerea este o nouă devenire…O nouă etapă. Un nou lucru de făcut. Și un nou ceva…Trebuie să faci ceva!

De exemplu, când am învățat la computer…luni de zile ajungeam…

Pr. Dorin Picioruș: Ați învățat de la zero!

Prof. Remus Rus: la sfârșitul rândului…și ridicam mâna ca să dau cu palma…în carul mașinii de scris…

Pr. Dorin Picioruș: Da…da…da!…

Prof. Remus Rus: Pentru că simțeam să dau într-o parte cu mâna dreaptă…cum făceam la mașina de scris…Era un act reflex…

Pr. Dorin Picioruș: Dar asta înseamnă că ați muncit mult cu mașina de scris…Că unii s-ar putea să fi bătut (încep să râd) doar două-trei cuvinte…

Prof. Remus Rus: Fiecare număr din revistă, pe care l-am tradus, a fost dactilografiat de către mine…Băteam și iar băteam la mașină…

Pr. Dorin Picioruș: Zi și noapte…

Prof. Remus Rus: Atunci când făceam o scrisoare, spre exemplu, o făceam în cinci exemplare!…

Pr. Dorin Picioruș: O scrisoare?!

Prof. Remus Rus: O scrisoare!…O băteam de cinci ori…

Pr. Dorin Picioruș: Oficială?

Prof. Remus Rus: Oficială!…Pentru că una se ducea unde se ducea…două erau puse la dosarul care mergea la Departamentul Cultelor, pe când două erau puse, de obicei, la arhivă…Și, în cazul în care se pierde una, să se piardă și cealaltă, știi?!…Nu cumva să se piardă numai una…Că mereu am spus: „Ce faceți, domne, atâtea hârțoage?!”.

Numai dacă mergeți să studiați perioada asta, în care eu am lucrat la Relații Externe, la arhiva dintre 1969 până în 1973…

Pr. Dorin Picioruș: E întreținută bine?

Prof. Remus Rus: E o arhivă bună și foarte bine pusă la punct! Dar…un lucru îmi pare foarte rău: cineva a subtilizat o parte din arhiva din anii [19]48, 49, 50, 53…Nu știu cine…

Pr. Dorin Picioruș: A Patriarhiei Române?!

Prof. Remus Rus: De la serviciul de Relații Externe. Acolo a fost o persoană…acum e decedată…A fost secretarul lui Miron Cristea[7], Nicodim [Munteanu][8] și, o vreme, și al Patriarhului Justinian [Marina]…

Pr. Dorin Picioruș: Și a făcut asta pe cont propriu?

Prof. Remus Rus: A luat-o pe cont propriu. Pentru că a zis că ar costa foarte mulți bani…Și am aflat de lucrul ăla…am fost la el…și am vrut să i-o cumpăr…ca să o am eu…Însă mi-a spus că el nu o vinde…Însă, din nefericire, după o lună-două, s-a îmbolnăvit…și a intrat în spital…

Pr. Dorin Picioruș: Și astfel s-a pierdut!…

Prof. Remus Rus: El avea o femeie mai tânără, care îl îngrijea…și nu știu ce s-a întâmplat, pentru că a dispărut…

Pr. Dorin Picioruș: cu totul…

Prof. Remus Rus: cu totul…partea respectivă…Pentru că foarte mare parte din arhiva aceea a luat-o Dudu Velicu[9]. El a fost cel care a luat-o…Îmi pare rău de el!…O ținea pe coridor, în casă…Și i-am zis: „Dă-mi-o mie, domnule, că mă voi ruga pentru dumneata!”…Și nu, n-a vrut, n-a vrut!…

Pr. Dorin Picioruș: Și acolo erau elemente istorice, care aduceau o lumină pozitivă asupra istoriei sau nu?

Prof. Remus Rus: Spre exemplu, exista o scrisoare scrisă de Vîșinski[10] către Patriarhul Justinian…

Pr. Dorin Picioruș: Deci Vîșinski al rușilor către…

Prof. Remus Rus: Comisarul rus de la București.

Pr. Dorin Picioruș: Trimisul rușilor…

Prof. Remus Rus: Da, șeful rușilor la noi!…[În care cerea] ca Biserica Ortodoxă Română să intre sub jurisdicția Patriarhiei Ruse.

Pr. Dorin Picioruș: În ce an?

Prof. Remus Rus: Asta prin [19]48…

Pr. Dorin Picioruș: 1948…

Prof. Remus Rus: 1948-49…Cam atuncea a fost…Și Patriarhul Justinian îi răspunde…foarte interesant. Căci el și-a dat seama, că intrând sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse, România, la rândul ei, ar fi devenit parte integrantă…

Pr. Dorin Picioruș: din Rusia…

Prof. Remus Rus: Din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice…Și asta a fost o încercare! Fiindcă aici, la vremea respectivă, erau Petru Groza[11], Gheorghiu Dej[12], Patriarhul Justinian [Marina]…care erau pionii și persoanele peste care nu se putea trece.

Pr. Dorin Picioruș: Da, din punct de vedere religios…

Prof. Remus Rus: religios și politic…

Erau[13] și Ana Pauker[14] și Vasile Luca[15] și toți ăștialalți din Comitetul lor Central, peste care nu se putea trece…Dar Groza, Dej și cu Patriarhul Justinian erau pionii naționalismului

Pr. Dorin Picioruș: Cei care țineau cu România, mai pe românește…

Prof. Remus Rus: Da!…Și Patriarhul Justinian i-a răspuns: „Excelență, vă mulțumim pentru grija pe care o aveți față de

Pr. Dorin Picioruș: Biserica Ortodoxă Română…

Prof. Remus Rus: Română…dar să știți că un astfel de lucru nu are sens. Pentru că Biserica noastră întotdeauna a considerat Biserica Ortodoxă Rusă ca Biserică Mamă și noi suntem deja într-o relație spirituală cu totul aparte…”

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles…

Prof. Remus Rus: Știi?!…

Pr. Dorin Picioruș: Deși Biserica Ortodoxă Rusă apăruse după un mileniu…în comparație cu noi iar noi ținusem de Constantinopol în toată această perioadă…

Prof. Remus Rus: Da! Dar…dar…dar…

Pr. Dorin Picioruș: diplomația și bunul cuvânt…

Prof. Remus Rus: au salvat un curs al istoriei!


[3] Nu apreciază.

[9] Despre însemnările căruia am scris în vol. al 4-lea al cărții mele, aflată încă în lucru, Istoria începe de oriunde o privești.

[13] De aici începe a 4-a parte a interviului și ultima, de 36. 49 minute

Interviuri de conștiință (vol. 1) [25]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a.

***

Prof. Remus Rus: Iar în ceea ce privește traducerea…Dumnezeu mi-a dat darul acesta de a putea să traduc

Pr. Dorin Picioruș: Să simțiți unde trebuie să puneți cuvântul…

Prof. Remus Rus: Să simt că aduc limba, pe care o traduc, mai aproape de cititor…De fapt, la un moment dat – acum nu o mai trăiesc așa de mult – cele două limbi pe care le-am vorbit, engleza și româna, erau atât de aproape…

Pr. Dorin Picioruș: s-au întrepătruns în ființa dumneavoastră…

Prof. Remus Rus: încât…

Pr. Dorin Picioruș: vorbeați în amândouă în mod egal…

Prof. Remus Rus: …când eram obosit, nu mai puteam să vorbesc română ci engleză

Pr. Dorin Picioruș: Asta nu știam! Nu mi-ați spus-o niciodată…

Prof. Remus Rus: Deci, când sunt obosit tare…de tot, atunci nu vorbesc românește ci vorbesc în engleză. Nu știu de ce…

Pr. Dorin Picioruș: Deci Profesorul Remus poate să și viseze în limba engleză…

Prof. Remus Rus: Poate…să viseze, dacă mai are vreme de visat…

Pr. Dorin Picioruș: (surâd)

Prof. Remus Rus: Sunt aspecte pe care…

Pr. Dorin Picioruș: le intuiești, le simți când traduci…

Prof. Remus Rus: le simți când traduci…Și să știi că vechii greci aveau un lucru extraordinar: ei credeau că toți care se ocupă cu lucrarea minții sunt sub inspirația zeilor.

Pr. Dorin Picioruș: Da! E adevărat!…

Prof. Remus Rus: …că erau inspirați de zei…

Pr. Dorin Picioruș: Asta era mentalitatea păgânilor…

Prof. Remus Rus: Asta era mentalitatea păgânului…Dar, dați-mi voie să zic, că atunci când te ocupi, într-adevăr, cu activitatea intelectuală sunt momente în care îți vine [inspirația]…

Pr. Dorin Picioruș: harul lui Dumnezeu, care te iradiază, te luminează…

Prof. Remus Rus: vine în tine…Însă sunt prea păcătos ca să zic că vine harul lui Dumnezeu…

Pr. Dorin Picioruș: De ce?!…

Prof. Remus Rus: De aceea spun: mă inspiră! Probabil că sunt prea…în afară…și de aceea nu am parte [de lucrarea] lui Dumnezeu…

Însă Îl simți cum lucrează în tine (o tăcere plină de înțeles)…

Pr. Dorin Picioruș: Da, în mod evident!…

Prof. Remus Rus: Simți că îți dă acel ceva…În momentul acela trăiești ceva…

Pr. Dorin Picioruș: care nu ține de cunoașterea ta, de experiența ta…

Prof. Remus Rus: Nu ține deloc!…Dar…o poți traduce!…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Prima dată când am tradus eu la Institutul Teologic din București a fost o prelegere, ținută de un american, venit de la Consiliul Ecumenic al Bisericilor

Erau toți profesorii mei în față, acolo…eu eram sus…la prima mea apariție ca traducător…și individul respectiv a vorbit despre „next door neighbor”…(tăcere semnificativă).

Traducerea românească ar fi: „vecinul de la ușa următoare”…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Your neighbor, next door neighbor [vecinul tău, vecinul de alături]…

Însă atunci nu am fost în stare să redau cuvântul [neighbor] în limba română…Nu știam bine cum să-l traduc…pentru că nu suna bine vecinul…Mă gândeam: „Vecin, vecin, vecin?!”…Și atunci…îi datorez deschiderea ochilor[1] domnului Profesor Nicolae Chițescu[2]…Să-l ierte…

Pr. Dorin Picioruș: De Dogmatică!…

Prof. Remus Rus: De Dogmatică!…Să-l ierte Dumnezeu și să-l odihnească! Dogmatician fiind, el și-a dat seama imediat ce trebuia eu să zic. Pentru că și-a dat seama că nu e problema vecinului, nici a aproapelui…ci problema semenului

Pr. Dorin Picioruș: Neighbor.

Prof. Remus Rus: Neighbors…semeni…Și mi-a șoptit…Iar dacă îi datorez cuiva, încă un cuvânt în viață, este domnului Profesor Chițescu…

Pr. Dorin Picioruș: de Dogmatică la București…

Prof. Remus Rus: Da!…Dar cu atâta delicatețe mi-a șoptit…

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că și-a dat seama că sunteți într-o încurcătură nu de înțelegere…ci o încurcătură de moment, de alegere a variantei semantice…

Prof. Remus Rus: Așa mi-a șoptit…delicat…și mi-a arătat că e o fire nobilă…Și să știi că noi am avut aici profesori nobili

Pr. Dorin Picioruș: Da, am auzit…și generația de aur a facultății e o realitate!…

Prof. Remus Rus: Profesori ca…I. Gh. Coman…de Patrologie…Profesorul Nicolae Balcă…care a lăsat Istoria Filosofiei Antice[3]…Emilian Vasilescu…Diaconul Emilian Vasilescu…

Pr. Dorin Picioruș: de Istoria Religiilor, despre care am vorbit mai înainte…

Prof. Remus Rus: Și să nu-l uităm pe Părintele [Petru] Rezuș[4]!…Care a plecat supărat puțin pe teologie…fiindcă, în fine, așa au fost vremurile respective!…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Dar sper că, pe undeva-pe undeva…nu s-a supărat pe noi toți

Pe urmă a fost Niculae Șerbănescu…Din nou: Rămureanu (pronunțat cu solemnitate)…care era un om foarte fin…A fost o generație de oameni…care te instruiau prin propria lor ținută…

Pr. Dorin Picioruș: Prin rigoarea lor, prin modul maiestuos în care predau, prin

Prof. Remus Rus: totul lor!…

Pr. Dorin Picioruș: seriozitatea cu care abordau problemele teologice…

Prof. Remus Rus: Sau: Părintele Stăniloae!…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: …pe care nu l-am menționat până acum…

Pr. Dorin Picioruș: Însă el este inclus…în această discuție…

Prof. Remus Rus: Părintele Stăniloae e parte [constitutivă] din noi!…El e parte din noi toți…

Pr. Dorin Picioruș: Da, din fiecare!…

Prof. Remus Rus: Din fiecare…Fiindcă nu poți să spui

Pr. Dorin Picioruș: că n-ai înțeles nimic din teologia sa…că nu te-a iradiat deloc…

Prof. Remus Rus: Nu puteai să îl treci cu vederea…să îl lași pe afară…să îl ocolești. Nu poți nici în clipa de față…

Pr. Dorin Picioruș: Da, cu atât mai mult!…

Prof. Remus Rus: Pentru că nu poți să faci teologie ortodoxă, românească, fără ca să treci prin opera Părintelui Stăniloae. Chiar și la un nivel, hai să-i zicem, superficial…Însă el nu poate fi citit superficial niciodată…

Și el le avea pe ale lui, care erau foarte frumoase…La un moment dat, el a fost omul care ne-a ajutat foarte mult cu revista noastră…pentru străinătate…cu Romanian Orthodox Church News…Care era un buletin trimestrial

Părintele Stăniloae venea și ne prezenta articole de interes, pe care noi le traduceam…

Pr. Dorin Picioruș: Vă sugera unde să mergeți!…

Prof. Remus Rus: Nu! Era vorba să ne sugereze articole de teologie românească, pe care noi să le traducem…și să le publicăm…

Și, la un moment dat, i-am spus: „Părinte Profesor, dacă ați ști cât de greu îmi e ca să vă traduc, în limba engleză,

Pr. Dorin Picioruș: cuvintele dumneavoastră, articolele…

Prof. Remus Rus: studiile dumneavoastră! Căci ele, în limba română, sunt inteligibile. Fără vreo problemă…

Pr. Dorin Picioruș: dar în limba engleză sunt o problemă mare

Prof. Remus Rus: dar eu trebuie să vă rescriu aproape fiecare propoziție pe care o traduc”.

Pr. Dorin Picioruș: …în stilul meu, pentru că stilul dumneavoastră este greu…

Prof. Remus Rus: Pentru ca să se înțeleagă…

Pr. Dorin Picioruș: Adevărat!…Am simțit și eu asta în engleză. Și cred că în franceză și în germană tot la fel stau lucrurile cu textele sale.

Prof. Remus Rus: Da!…Și îi zic: „Să ne faceți niște texte mai pentru noi, ca pentru Relațiile Externe! O teologie mai ușoară…”.

Pr. Dorin Picioruș: Mai relaxată, așa (râd)…

Prof. Remus Rus: mai relaxată (râde și dumnealui)…Iar el se uită…și zâmbește, și-mi zice: „Ei, domnule, nu este posibil!…Teologia trebuie să fie aburoasă”…

Pr. Dorin Picioruș: Aburoasă?

Prof. Remus Rus: aburoasă

Pr. Dorin Picioruș: Și ce-a vrut să zică?

Prof. Remus Rus: Adică să fie așa: mai…

Pr. Dorin Picioruș: Plină de meandre?

Prof. Remus Rus: Plină de mister!…Să fie misterioasă…

Pr. Dorin Picioruș: Mystery, taină. Hidden, ascunsă, adâncă…

Prof. Remus Rus: Asta a fost expresia sa: teologia trebuie să fie aburoasă!…

Pr. Dorin Picioruș: Aburoasă…N-am auzit niciodată cuvântul folosit de cineva…

Prof. Remus Rus: El era ardelean…Părintele Stăniloae era ardelean!…

Pr. Dorin Picioruș: Deci adjectivarea lui abur: aburoasă. N-am auzit-o niciodată…

Prof. Remus Rus: Noi îl avem [în Ardeal]!…Iar teologia să fie misterioasă…cum e și aburul, ceața…Pentru că aici e genialitatea lui Stăniloae!…

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că trebuie să privești prin abur!

Prof. Remus Rus: Să vezi aburul…să vezi că el e alb…luminos…dar nu pătrunzi…

Pr. Dorin Picioruș: așa, ușor, în el…

Prof. Remus Rus: Trebuie să stai…Și așa e taina! Căci așa e omul de geniu:

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: știe să catalogheze ceva într-un mod plastic…și clar. Fiindcă, pentru mine…când mi-a spus că teologia trebuie să fie aburoasă…eu am înțeles ce mi-a spus. Pentru că nu trebuie să fie întunecată…Căci atunci putea să-mi spună că teologia trebuie să fie îmbâcsită

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: Ci el a folosit un termen, care a dat o nuanță nouă gândirii teologice.


[1] Cu sensul de înțelegerea contextului.

[3] Publicată la Bucureşti, în 1982, 379 de pagini, cf. http://biserica.org/WhosWho/DTR/B/NicolaeBalca.html. Dintr-o altă locație, am aflat că această carte a fost editată la IBMBOR.

Interviuri de conștiință (vol. 1) [24]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a.

***

Prof. Remus Rus: Deci cam ăsta a fost, în mare, cursul [evenimentelor]…până acum. Iar altceva ce poți să adaugi?!…Nimic altceva, decât că, în viață, am făcut nu ce mi-a plăcut ci ce mi s-a cerut să fac…în permanență.

Pr. Dorin Picioruș: Dar, pe urmă, v-ați regăsit în ceea ce ați făcut?

Prof. Remus Rus: Păi, n-ai cum să te regăsești! Pentru că atunci când traduci, de exemplu, sute de pagini…Sute de pagini am tradus…pentru…

Pr. Dorin Picioruș: Patriarhie…

Prof. Remus Rus: Nu numai pentru Patriarhie…ci și pentru cei de la Culte…Dacă aveau nevoie de un document, de o carte…de nu știu ce în limba engleză…automat puneau mâna pe telefon și ziceau: „Vezi că avem nevoie!…Ce faci? Traduci? Fă-ne!” și așa mai departe…

Mă regăsesc în ce sens? Că pot să mulțumesc celor care m-au trimis în străinătate…că mi-am împlinit meseria de traducător…pentru care am fost trimis: să învăț limba engleză și să traduc cărți și să fac cele necesare pentru Biserică. Sub aspectul acesta mă regăsesc!

Mie mi-ar fi plăcut să traduc și să translatez…

Pr. Dorin Picioruș: sensurile dintr-o limbă în alta…

Prof. Remus Rus: Da, asta mi-a plăcut foarte mult! Gurile-rele spun că am fost bun…la lucrul ăsta…Gurile-rele așa spun…

Pr. Dorin Picioruș: (râd)…

Prof. Remus Rus: Că am fost bun și că mi-am făcut bine…meseria. În orice caz, oriunde am apărut în public, acolo unde am fost, zic eu…

Pr. Dorin Picioruș: v-ați făcut meseria…sau vocația, mai bine zis…

Prof. Remus Rus: am tradus cum trebuie…

Pr. Dorin Picioruș: Deci nimeni nu s-a plâns!…

Prof. Remus Rus: Nu numai că nu s-a plâns…dar nu am fost interpelat de cineva, că aș fi zis ceva greșit în limba engleză…

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!…

Prof. Remus Rus: (râde) Cam așa au stat lucrurile…

Pr. Dorin Picioruș: Clientul a fost mulțumit (zâmbesc)…și totul s-a petrecut foarte bine…

Prof. Remus Rus: Clientul a fost bine (zâmbește), frumos…Depindea numai de modul în care erai înțeles

Pr. Dorin Picioruș:  Pentru un traducător e foarte important – că de aceea v-am întrebat despre simțul limbii – să știe care e cuvântul care se potrivește într-un text. Eu am observat, citind traducerile dumneavoastră, că nu apar în ele cuvinte ca nuca în perete

Și mă explic! Există traduceri care aduc la zi, neologizează textele…mai ales cum traducem noi, Sfinții Părinți…Însă, la un moment dat, există riscul ori prea marii arhaizări ori prea marii neologizări a textelor sfinte. Și cei care nu au simțul limbii române cad în păcatul școlii ardelene, care a încercat să facă o limbă română latinizată, până a transformat-o în limbă păsărească

Așadar, cum trebuie să ne ferim de faptul de a da mostre de limbă română imposibilă?

Prof. Remus Rus: Apropo de limbă!…A fost un eveniment interesant în viața mea…o experiență oarecum extrem de interesantă. Îi zic interesantă, pentru ca să nu îi spun altcumva…

Pr. Dorin Picioruș:  Da!…

Prof. Remus Rus: În 1990, în februarie…m-au chemat la Facultatea de Filosofie, pentru ca să predau Istoria și Filosofia Religiilor.

Pr. Dorin Picioruș: Aici, la București?

Prof. Remus Rus: Da, la București! Erau două catedre: Istoria Religiilor și Filosofia Religiilor.

Pr. Dorin Picioruș: Da!

Prof. Remus Rus: Ca să predau cele două discipline. Și, bineînțeles, m-am dus acolo…Dar, când am început să vorbesc,

Pr. Dorin Picioruș: La cursuri!

Prof. Remus Rus: la cursuri…

Pr. Dorin Picioruș: Oamenii au fost surprinși de care fapt?

Prof. Remus Rus: limbajul pe care eu îl foloseam i-a nedumerit puțin…pe studenți…

Pr. Dorin Picioruș: Nu era din peisajul cu care ei erau obișnuiți!

Prof. Remus Rus: Nu era din peisajul lor!…Era un alt limbaj

Pr. Dorin Picioruș: cu altă marcă…cu altă amprentă…

Prof. Remus Rus: …cu altă impresie…Și atunci mi-am dat seama: „Domne, stai!…Noi am fost închiși în granițele noastre

Pr. Dorin Picioruș: teologice și am vorbit numai pentru ai noștri, care ne înțeleg

Prof. Remus Rus: și am vorbit numai pentru ai noștri și acum trebuie să fac efortul

Pr. Dorin Picioruș: de a transla din limba română în limba română…

Prof. Remus Rus: de a mă face înțeles și de cei care nu sunt teologi”. Și să știi, că cei 10 ani de zile cât am predat la Filosofie, până în 2002…

Pr. Dorin Picioruș: Dar dumneavoastră cochetați și cu Teatrul…Trebuie să spuneți acest lucru!…

Prof. Remus Rus: Da!…

Pr. Dorin Picioruș: Aveți deschideri multilaterale: Filosofia, Teologia și cu Artele Cinematografice…

Prof. Remus Rus: Teatrale!…Da, predau și acolo de prin anii 2000…

Pr. Dorin Picioruș: Am spus asta cu sensul, că teologii nu sunt improprii altor limbaje…

Prof. Remus Rus: Fără îndoială!…Nu vreau să mă împopoțonez cu laude!…Dar faptul că am intrat în medii diferite

Pr. Dorin Picioruș: de al nostru…

Prof. Remus Rus: a însemnat că pot înțelege foarte bine orizontul de așteptare al altora. Pentru că eu am avut studenți și de la Filosofie și de la Sociologie și de la Istorie…și de la Teatru și de la Cinematografie.

Pr. Dorin Picioruș: Și la Academia Religiilor sau cum se numea…

Prof. Remus Rus: Da, și la Academia Religiilor!…Și acolo am avut o altă experiență…Pentru că și acolo lucrurile erau diferite…Era o altă perspectivă, o altă abordare…

Iar eu a trebuit să mă acomodez cerințelor studenților mei…mai degrabă decât să îi oblig pe ei să se acomodeze limbajului meu.

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!…A fost o condescendență față de studenții dumneavoastră…

Prof. Remus Rus: Nu a fost un mod de condescendență!…

Pr. Dorin Picioruș: Ba da! Puteați să vă închideți în limbajul dumneavoastră și să nu învățați niciodată limbajul altora…

Prof. Remus Rus: Dimpotrivă: a fost o relație de prietenie, zic eu…Trebuia să învăț! Eu trebuia să învăț. Eu trebuia să mă deschid.

Pr. Dorin Picioruș: Și studenții au învățat de la dumneavoastră multe lucruri!

Prof. Remus Rus: Sper!…

Pr. Dorin Picioruș: E sigură treaba!…

Prof. Remus Rus: Căci dacă tu nu ești deschis față de ei…

Pr. Dorin Picioruș: nici ceilalți nu o vor face…

Prof. Remus Rus: Căci n-ai cum să comunici, dacă nu vorbești același limbaj

Interviuri de conștiință (vol. 1) [23]

Interviuri de conștiință

  (vol. 1)

*

Realizate

de Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

***

Partea întâi, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a.

***

Pr. Dorin Picioruș: Dar nu vă e dor de…seriozitatea asta?

Prof. Remus Rus: Ba da!…(spus cu tristețe)

Pr. Dorin Picioruș: Nu?!…

Prof. Remus Rus: Ba da!…

Pr. Dorin Picioruș: N-ar trebui să fim pătrunși de această seriozitate în relațiile dintre noi?

Prof. Remus Rus: Ar trebui să fim…

Pr. Dorin Picioruș: Să avem respect, reverență față de ierarhia valorică?

Prof. Remus Rus: …Relația era cu totul și cu totul alta la vremea respectivă…Spiritul german, vechi, al relațiilor dintre oameni…

Pr. Dorin Picioruș: era în oasele teologului…

Prof. Remus Rus: …era specific nouă…De ce era spirit german? Pentru că foarte mulți dintre Profesorii care erau aici[1]…au venit de la Cernăuți…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…

Prof. Remus Rus: …știi?!…

Pr. Dorin Picioruș: Da!…De la Facultatea de Teologie de la Cernăuți[2]

Prof. Remus Rus: Cei de la Cernăuți au venit cu spiritul german de acolo…

Pr. Dorin Picioruș: Pentru că trebuie să spunem că Bucureștiul a apărut după Cernăuți ca facultate[3]

Prof. Remus Rus: Da, Universitatea de la București a existat în secolul al 19-lea[4]…Dar când s-a închis Universitatea de la Cernăuți, profesorii de acolo…

Pr. Dorin Picioruș: au migrat…

Prof. Remus Rus: au migrat, au venit aici…Și au adus și duhul ăla…duhul Cernăuțiului…Austriac, german…Și el se păstra…

Pr. Dorin Picioruș: În relațiile dintre dumneavoastră și subalterni…

Prof. Remus Rus: Și pe urmă mi-au dat să fac Paleografie veche

Pr. Dorin Picioruș: creștină…Slavă?

Prof. Remus Rus: Românească!…Să descifrez manuscrisele românești…Asta n-a fost o problemă [pentru mine]! Pentru că noi, la Sibiu, am făcut, în cadrul Istoriei Bisericii Române, făceam…

Pr. Dorin Picioruș: Slavonă[5]!…

Prof. Remus Rus: Nu! Făceam Paleografie românească…Descifram manuscrise, știi?!…Și-asta m-a făcut să știu să descifrez vechile manuscrise românești.

Pr. Dorin Picioruș: Și acesta e un mare atu pentru un teolog!…

Prof. Remus Rus: După un an de zile…s-a schimbat și rectorul de la vremea respectivă…Care a avut…o ezitare față de mine…Și noul rector mi-a spus: „Dumneata trebuie să faci Greacă și Latină!”…Am acceptat să predau Latină…dar Greacă n-am acceptat. I-am spus că mi-e prea greu ca să predau și Greacă și Latină. Dar tot am predat vreo doi ani de zile și Greacă și Latină…iar apoi m-au numit Lector suplinitor.

Lector suplinitor la…Teologia fundamentală.

Pr. Dorin Picioruș: Deci ați fost de Istoria Religiilor

Prof. Remus Rus: de Latină…apoi Lector la Teologie fundamentală

Pr. Dorin Picioruș: sau Apologetică…

Prof. Remus Rus: sau Apologetică

Pr. Dorin Picioruș: …așa cum o cunoaștem noi [acum]…

Prof. Remus Rus: Deci am predat Teologie fundamentală vreo 4 ani de zile…După care am zis: „Domne, e timpul să reînființăm catedra!…”.

Pr. Dorin Picioruș: Să reînființăm catedra de Istoria Religiilor

Prof. Remus Rus: Și cu relațiile pe care le mai aveam…la departamentul Cultelor…prin unul dintre directorii care erau acolo, la Relații Externe…Eugen Munteanu[6] – Dumnezeu să-l odihnească și pe el! –  m-a ajutat să facem o conferință de Istoria Religiilor. Să înființăm catedra la nivel de conferință. Pentru că, atunci cred că nu aveam nici vechimea necesară pentru ca să ocup postul universitar.

Și așa am reînființat catedra de Istoria Religiilor…și am fost numit Conferențiar suplinitor

Deci, de pe post de Asistent am trecut pe post de Lector…la o altă catedră…și nu am concurat cu alții pentru un post…Am rămas pe postul cu care venisem…fără să iau, cum se spune, pâinea altuia…catedra altuia…Tot ce am făcut, am făcut să ridic același post la o altă treaptă, la o altă treaptă…

Da!…Apoi am dat concurs de titularizare…și m-am titularizat ca și Conferențiar. Iar ca Profesor…

Pr. Dorin Picioruș: Iar catedra [de Istoria Religiilor] în ce an s-a reactivat?

Prof. Remus Rus: S-a reactivat – dacă îmi aduc bine aminte – prin anul 198…și 2…

Pr. Dorin Picioruș: Deci înainte de revoluție!

Prof. Remus Rus: Înainte de revoluție!…

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!

Prof. Remus Rus: Am predat Istoria Religiilor până la revoluție…și, după revoluție, imediat, în 1990, când am intrat noi în 1990-1991…

Pr. Dorin Picioruș: în Universitate…

Prof. Remus Rus: am făcut dosarul pentru Profesor plin…

Pr. Dorin Picioruș: pentru profesorat…

Prof. Remus Rus: Da!…Și – după cum era obiceiul atunci – prin Serviciul de Învățământ al Patriarhiei Române – că ei făceau numiri și nu Universitatea – am primit aprobarea Ministerului Învățământului pentru postul

Pr. Dorin Picioruș: de Profesor

Prof. Remus Rus: de Profesor plin…și s-a schimbat, totodată, și titulatura catedrei. Tot Biserica a schimbat titulatura catedrei! La Serviciul de Învățământ au schimbat-o…Și astfel, din Istoria Religiilor a devenit Istoria și Filosofia Religiilor. Și mi-au cerut să nu renunț la conceptul de filosofie, pe care eu îl introdusesem, ca un curs special, în cadrul catedrei de Teologie fundamentală.

Pr. Dorin Picioruș: Am înțeles!…

Prof. Remus Rus: În Teologie[7] nu s-a făcut deloc Istoria Filosofiei!…

Pr. Dorin Picioruș: Istoria ideilor filosofice…

Prof. Remus Rus: Nu s-a făcut deloc!…Pentru că nu aveam voie să facem Filosofie la Facultățile de Teologie din România. Și mi s-a zis să păstrez vechea structură…Și astfel am făcut o catedră specială pentru Istoria Filosofiei. Și la ea au predat, câțiva ani, profesori de la Facultatea de Filosofie.

Pr. Dorin Picioruș: Și acum s-a desființat!…

Prof. Remus Rus: Iar au desființat-o…Nu știu de ce! Dar există, totuși, la secția Didactică…Teologie Didactică…un curs de Filosofie creștină, pe care încă îl mai predau…tot eu…


[1] La București.

[2] Universitatea de la Cernăuți a funcționat în perioada 1875-1918 având trei facultăți: Teologie, Drept şi Filosofie. Facultatea de Teologie a început să funcționeze cu 7 profesori, printre ei fiind Vasile Mitrofanovici, Eusebie Popovici, Isidor de Onciul și Vasile de Repta. În cadrul facultăţii se studiau următoarele materii: Studiul biblic şi Exegeza Vechiului și Noului Testament, Istoria Bisericii, Dogmatica şi Teologia fundamentală, Dogmatica specială, Teologia morală, Dreptul bisericesc, Teologia practică, Limbile Ebraică, Greacă şi Slavonă bisericească. Durata studiilor era de 8 semestre sau 4 ani, iar limba de predare era germana, cu excepţia Teologiei practice, care se preda în limba română şi ucraineană.

Cf. art. http://mdd.orionmedia.ro/index.php/cultural-mainmenu-37/679-istoria-universitatii-din-cernauti.

[3] Facultatea de Teologie de la București s-a înființat la 12 noiembrie 1881, cf.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Facultatea_de_Teologie_Ortodox%C4%83. Pe când Facultatea de Teologie de la Cernăuți era din 1875.

[5] Cu sensul: grafie chirilică.

[6] Amintit în articolul de aici.

[7] La Facultățile de Teologie din România.