Etichetă: Prof. Dr. Sigurd Bergmann

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

Istoria începe

de oriunde o privești

(Vol. 1)

***

Prima parte, a 2-a, a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a.

***

Venind la București în 2009, la Simpozionul internațional și interconfesional „Dumnezeu-Tatăl și viața Preasfintei Treimi” [15-17 octombrie 2009], profesorul german Sigurd Bergmann (născut în Hannover, Germania…și care predă la o universitate din Trondheim, Norvegia)[1] mi-a atras atenția cu articolul său scris într-o manieră de lucru apropiată mie și anume aceea a multidisciplinarității[2].

De altfel singurul participant la simpozion care s-a raportat la teologie potrivit mentalității curente, introducând imagini și scheme explicative în studiul său.

Și, mai întâi de toate, acesta a subliniat faptul că despre Dumnezeu Tatăl se poate vorbi „numai trinitar”[3].

În al doilea rând, a reamintit adevărul cum că nu putem confunda imaginea noastră despre istorie cu istoria[4].

Și vorbind, în mod expres, despre dogma triadologică, autorul a evidențiat adevărul cum că ea a exclus dintru început o perspectivă dominatoare a împăratului asupra supușilor săi[5].

În a treia secvență a studiului său a vorbit despre cosmologia trinitară[6]. Ea decurge din triadologie[7]. Fiindcă „o detașare a Tatălui din Treime, precum și o separare dintre El și Creație[8] sunt inacceptabile”[9].

Observă că s-a neglijat „dimensiunea spațialității”[10]. Căci spațiul nu este uniform[11] ci în el „domnește multitudinea vecinătății și destinația multiplă a mișcărilor care se intersectează”[12].

Prof. Bergmann a publicat  o carte recent, care m-ar interesa pentru al doilea volum din A vedea și a fi văzut: In the Beginning Is the Icon: A Liberative Theology of Images, Visual Arts and Culture. Equinox, London, 2009[13].

*

Sfântul Dosoftei al Moldovei relatează o minune petrecută la Mănăstirea Póbrata/ Probota[14] la care a fost martor ocular[15].

Ilie, fiul starețului Mănăstirii Probota, a fost ca mort 10 zile. Însă nu l-au îngropat, pentru că din când în când se puteau sesiza mișcări „la vârful pieptului” lui Ilie.

I-au slujit mai multe Masluri…fiind dus „cu cerga” la Biserică precum un mort.

Însă pentru că aveau un fragment dintr-un os al Sfântului Arhidiacon Ștefan în Mănăstire i l-au pus pe gura lui Ilie. Și până seara a început să miște…

Iar după un an de zile, având o viață foarte curată, Ilie a adormit cu adevărat.

*

Colecția[16] de Mărturisiri de credință inițiată de Henricus Denzinger începe cu Epistola Apostolilor [Epistola Apostolorum], care are următorul conținut:

„[Credimus]

In Patrem dominatorem universi,

et in Iesum Christum [salvatorem nostrum],

et in Sanctum Spiritum [Paraclitum],

et in sanctam Ecclesiam,

et in remissionem peccatorum”[17].

După cum se observă, această concisă mărturisire de credință este scheletul viitorului Crez niceo-constantinopolitan.

---