Subtitlu [ştii tu!]:
Ne-am dat cu intelectualii! Rugăm să se consemneze acest lucru!
Motto:
Dacă scrie dom’ Pleşu în ea…trebe’ să fie revistă serioasă, nu glumă! De fapt…nici nu trebuie să ai intelectualitatea…mare. Uneori e bine să fii cu ea şi mai…redusă, şi tot ai succese.
*
Sofismul = silogism/ raţionament corect
din punct de vedere
formal
dar greşit
din punctul de vedere al
conţinutului.
Adesea e folosit pentru a induce în eroare.
*
Faţa comercială este…un sofism. Din punct de vedere formal cartea, revista, autorul…par o afacere corectă, onestă, elaborată. Însă Ora et labora! înseamnă Roagă-te şi munceşte/lucrează! cu seriozitate, cu onestitate şi nu de ochii lumii…şi numai subiecte/teme fundamentale. Adică teme grele, super grele, hiper grele, mega grele, ultra grele.
Deci la o primă vedere, faţa comercială e ok!, pe când, la a treia vedere, este un conţinut derizoriu. De aici şi deriziune. Pentru că, faţă de ceea ce este derizoriu…te poţi raporta în termenii deriziunii.
[ Addendă:
derizoriu = lucru neînsemnat, de nimic;
deriziune = bătaie de joc, derâdere, luare în râs.]
După cum spuneam…nu trebuie să ai o intelectualitate…mare. Nu toată lumea poate fi Băsescu. La o adică poţi fii şi Bush, cu o intelectualitate redusă….dar profitabilă, că aţi văzut peste câtă ţară domneşte. Pentru că românul, cum spunea şi domnul preşedinte Băsescu, tânărul român, e formatat bine, le ştie mai bine cu intelectu’ decât cu sapa. Deci, la o adică, intelectul devine din ce în ce mai vast, periculos de vast în România…şi neprofitabil.
Şi tânărul român înţelege că sapa…tot nu e profitabilă, dar poate fi profitabil bustul gol, să te dai la bustul gol, să te prost-situezi, să te camuflezi într-o faţă comercială…pentru ca să te poţi vinde. Şi e observabil că preşedintele Băsescu este un om zâmbitor, un om gol de interese, un om transparent, pe când preşedintele Bush, cu un fel de puţină burtă, cu burtă incipientă, manifestă semne de încordare, chir un disconfort pronunţat când vine vorba de…inter-relaţionare.
Ne întoarcem la silogism pentru ca să vedem dacă am înţeles ceva…în toată viaţa noastră.
Faţa omului, din punct de vedere formal, pare bună, nespus de fiabilă. Faţa pare să funcţioneze, să se mişte, să se muleze la standard superior pe toate grimasele posibile şi imposibile. Din punct de vedere formal, de ochii lumii, oricine pare ţuţ, lol, băiat sclivisât/sclivisit!
Dar, din punct de vedere al conţinutului său uman, aici poate fi expirat, vorba sintagmei… De unde tragem concluzia că şi intelectualul sau intelectul are nişte parametri de vechime/rodare/funcţionare bătuţi în cuie. Când ţi se termină anii…intră în funcţiune morga intelectului, noua modă/tranşă de intelectual, care decretează arogant şi ultimatist …moartea intelectului tău decerebrat.
Că e decerebrat, că e turmentat, atunci nu mai contează. Atunci, nu se întâmplă ca în filmul în care ţi se ia creierul şi ţi se prezervează la rece pentru o mie de ani…şi apoi, deodată, pac!, te învie din morţi pe bază de punere de creier într-un alt recepient numit…cap. Ci, când devii expirat…îţi fac o cruce mare pe numele tău şi nimeni dintre cei cu faţă comercială nu mai dau mâna cu tine pentru că ai devenit…ciumat. Nu cumnat, ci ciumat! Pentru că, dacă eşti cumnat…lucrurile stau cu totul pe dos. Dar dacă eşti ciumat…eşti un mort cu ochii vii.
Însă, v-am spus…şi vă implor…să nu aveţi multă cultură/culturalizare…pentru că merge şi cu una mai…redusă.
*
Prostia = starea celui lipsit de inteligenţă
sau de învăţătură.
*
E greu să definim prostia…Nici dicţionarul, cât e el de dicţionar şi de academic nu a vrut să jignească pe nimeni, aşa că ne-a dat o definiţie cu care nu avem ce face…pentru că în România nimeni nu e lipsit de inteligenţă şi nimeni nu are lipsă de învăţătură.
Spre exemplu: stai că te învăţ eu minte! exprimă tocmai acest lucru, lucrul fundamental, că învăţătura porneşte din joardă sau din plici sau dintr-o palmă trasă la fund pentru viitor…pentru ca mai apoi să se combine cu frica de Dumnezeu şi cu respectul faţă de oameni şi valori. Dacă copilul/tânărul/adolescentul/generaţia emo ar fi avut puţin…suspans când trebuia, puţină învăţătură, cuplată…cu puţin mai multe discuţii inter-familiale, pentru ca ele să le devină familiare…acum lucrurile stăteau nefistichiu.
Însă ştiinţa se dobândeşte, la o adică, din tot ce răsare, miroase şi se mişcă. De aceea nu cred că avem o lipsă marcantă de învăţătură, noi, ca popor. Nouă ne lipseşte nu ştiinţa, ci constanţa în a aplica tot timpul ştiinţa pe care o ştim sau o putem dobândi. Noi începem şi o lăsăm baltă. Sau o luăm din baltă, tăiem pădurea, o punem pe foc…facem deşert în spatele casei…şi vine dealul şi ne cade în cap. Sau vrem să luăm, deodată cireaşa de pe tort şi tortul are …trei metrii, ca la Chivu. Şi, în loc să mai mâncăm cireaşa de pe tort şi bucata noastră de tort într-o stare de acalmie şi bucurie a împlinirii personale…ne spălăm în tort…pentru că din graba noastră să fim cineva, să fim cu toţii geniali chiar dacă nu ne duce…mărimea inteligenţei…ne ratăm constanţa consistenţei.
Pentru că ceea ce consistă sau ceea ce se adună cu sârg, constant, aceea şi împlineşte. Iar ceea ce se flutureşte, ceea ce se face din spirit de competiţie suavă…se termină într-o baltă de insatisfacţie.
O, ce ne-am face fără metafore! De fapt prostia…e cea mai viabilă metaforă încă nedetronată!
*
Balivernă = vorbă lipsită de importanţă
sau născocită. Sinonime: palavră, vorbă de clacă/cloacă.
*
Ziarele, cărţile, televiziunile, radiourile, blogurile, capetele oamenilor sunt pline de…baliverne. Tindem să fim serioşi, intelectuali, intratabili…iar nouă ne plac pătrăţismele, giumbuşlâcurile, marţafoismele, cancanurile, prostioarele… Tocmai de aceea avem nevoie de născociri, de alarme false, de plai cu boi, de playboy, de cancan, de otv, de rumoare…
Stăm ce stăm cu cartea în mână…Stăm ce stăm cu mintea la examen…Stăm ce stăm cu mintea la muncă…Şi, mai dăm cu ochiul…la interzise! Ne plac interzisele…şi pe alea le zicem. Tocmai de aceea avem şi piţipoance şi răzmeriţe şi schisme şi fumuri şi…venim, care mai suntem intelectuali sau nu ne simţim intelectuali şi…mai dăm câte un comentariu. De la naşu’ mare…trei comentarii de băiat de cartier, să trăiască! Şi de la x necunoscutu’…o nesimţire de zile mari, să trăiască!
Şi asta pentru că intelectualii noştri ne impulsionează să…vorbim fără importanţă. Şi de aceea, m-am decis, să mă duc să scriu la Plai cu boi, cu nea Dinescu, cu nea Pleşu, cu băieţii de cartier… sub titlul intelectualu’ [ scris cu literă mică] şi îi las moştenire Teologie pentru azi părintelui protosinghel Savatie Baştovoi pentru ca să nu se mai omoare să îmi dea lecţii de online. Pentru că a venit de câteva zile, a venit smerit, foarte hotărât ca să nu vadă pe nimeni în jur, picând din întâmplare pe wordpress şi vrea să îşi revitalizeze vânzarea de carte la editură. De aceea zic, ca să îl ajutăm, conform cu predicile sale de odinioară, din care am învăţat un alt Savatie decât…mostra de acum, îi donăm blogul nostru…cu 2.827 de articole şi cu un rating nefalsificat, pentru ca să nu mai trebuie să scrie 3 articole scurte pe zi, ci să se ocupe de editură. Şi asta, pentru că vrem să ajutăm pe unul dintre membrii marcanţi ai jurnaliştilor din RM, faţă de care, ne simţim dator să îi reamintim…nobleţea bunului simţ.
Şi cum, suntem siguri, că protosinghelul Savatie va accepta oferta noastră, ne luăm la revedere de la dv., cititorii noştri fideli sau infideli, dorindu-vă să nu vă amintiţi de noi, să ne uitaţi foarte repede…pentru că nu contează, reţineţi!, să ai o intelectualitate…mare, ci merge şi cu una mai redusă. Nu contează să fii Sfânt, ci trebuie să pari Sfânt! Nu contează că eşti un farsor, trebuie să pari un gentelmen, un om care se uită la binele societăţii, la viaţă, la propria-i pungă şi spune: Dac-aş fi preşedinte…v-aş amaneta pe toţi şi nu v-aţi prinde!
Fostul blogăr Dorin…actualul:intelectualu’ de la plai cu boi.
