Lecția de istorie, Ortodoxia și românii

E rău să faci istorie deficitară a României sau alternativă. Pentru că ai foarte multe goluri, foarte multe scăpări. Ca să înțelegi geneza și evoluția poporului român  trebuie să te dezideologizezi și să privești coerent lucrurile. Și prima dată trebuie să te întrebi, așa, ca Moș Ion Roată: Măi, frate, de când suntem noi, românii, ortodocși?

Și vin specialiștii în teologia Bisericii Ortodoxe Române, în documente, în arheologie, în lingvistică și îi spun lui Moș Ion Roată, țăran ortodox român, dar care nu știe prea multe, din multe motive, toată povestea.

Măi, nea Ioane, poporul aista român a fost evanghelizat, adică  a fost învățat credința, una, sfântă și dreaptă, ortodoxă, de Sfântul Apostol Andrei, unul dintre Apostolii Domnului, în primul veac creștin, de acum 2000 de ani și de mulți alți ortodocși, fapt pentru care avem rămășițe de Biserici, de obiecte de cult, Sfinte Moaște, mărturii cu carul, în fiecare secol creștin.

În niște săli mari, numite muzee, stau stivă, adică așa, ca lemnele, pietre de morminte, cruci, case, obiece ale primilor creștini români și în niște săli, iarăși mari, numite biblioteci, găsești cărți și imagini, ca pentru tot românul care nu știe a citi sau a scrie, și de acolo vezi, așa, o mică și palidă urmă de românism și de Ortodoxie.

Să știi, măi, nea Ioane, că totul poate fi citit, așa, cum citești, pe cer, că vine ploaia sau cum citești în bobul de strugure, că vine culesul. Însă numai șmecherii nu vor să admită adevărurile evidente, pentru că pe ei nu de adevăr îi doare și nici de sufletul tău, ci de faptul de a te vinde pe bani puțini…altora, care s-au secularizat, adică s-au îndrăcit rău de tot.

Și românii ăștia, din primul secol, au stat p-aci, pă la noi și au fost ortodocși, până au venit peste ei păgâni, catolici, s-au unit unii cu papa și a rezulat așa, un catâr, adică nici măgar și nici cal, numit greco-catolicism, protestanți, neoprotestanți cu remorca și toți vor să te învețe, măi Nea Ioane, cum e cu românii și cum e cu Ortodoxia, după cum, tot acum, vor să te învețe unii, că pe timpul lui Ceaușescu mata o duceai bine.

Așa că istoria nu minte și nici nu te fură la drepturi, ci te repune în drepturi. Și când, prozaic, cică neștiutor, vine unul și te întreabă: Adică cum, se confundă românismul cu Ortodoxia? Cum adică, un român poate fi numai ortodox?, tu, nea Ioane, care știi cum e cu normalitatea de acum încolo, să le spui…să se ducă acolo, unde și-a dus mutul iapa…și s-a întors cu mâna goală.

Pentru că bandiții ăștia filosofici, nu au probleme cu istoria ( nu dau doi bani pe istorie, pentru că le stă împotrivă), dar au treabă să-ți ia sufletul, să te păgânizeze cu ereziile și cu prostia lor răutăcioasă.

Și acum, nea Ioane, după mica lecție de istorie aplicată: vrei să te faci catolic și să mergi în Iad, sau romano-catolic sau protestant sau neoprotestant sau turc sau să rămăi ortodox și român, ca și strămoșii tăi adevărați și să  tragi nădejde  să te mântui?

Și eu cred, așa cum îl știu, că românul ortodox, țăran, neșcolit, dar cu bun simț și muncitor va zice că nu vrea să fie altfel, ci va vrea să fie așa cum este el: român și ortodox. De ce? Pentru că el înțelege istoria dintr-un foc și, la o adică, tot ăsta muncește pe brânci, tot el moare pentru patrie, tot el suferă  la pușcărie…în mod autentic, și nu ceilalți.

Pentru că el suferă pentru ce e al lui.

El suferă pentru ceea ce este.

El suferă pentru că este român și ortodox.