De ce nu se suprapune imaginea savantului de Hollywood cu imaginea savantului de savant?
Savantul nostru, cel din film, un tip cu stil sau fata sexy, neobișnuit de deșteaptă, descoperă nu știu ce antidot în 3 minute…sau găsesc pe teroristul nr.1 în…7 minute, + – suspans. Ei sunt la fel de frumoși, de manierați, de neobosiți și înainte de descoperirea antidotului…și după, deși, pentru așa ceva, ți-ar trebui luni, jumătăți de an sau ani întregi.
Savantul de Hollywood e o manipulare pentru proști…pentru ca nimeni să nu facă muncă serioasă, studii, experiențe.
Pentru că acest savant închipuit nu va fi niciodată Einstein sau alte mii ca el.
Savantul savant…nu le are cu moda, nici măcar cu masa uneori, nu se uită la unghii (o să spun una tare….după), nici la minorele lucruri ale vieții sociale…ci e cu ochii la rezultatul epocal, la cărțile, la știința lui, pentru că simte că are o vocație.
Savantul de la Hollywood e un actor prost…cu bani mulți, cel mai adesea. Savantul savant e un om în viața căruia se trăiește drama căutării…și, uneori, se și găsesc noutăți absolute.
Savantul nu trebuie să inventeze neapărat gaura neagră din cosmos…ca să fie savant. Dar el, toată viața, caută…ceva, care îl schimbă, îl schimbă și îl obosește enorm. Nu e un gură cască. Nu e un idealist. Nu e un vânător de iluzii. Ci un om care simte că poate să apuce…nespusul, negăsitul, de coadă…și să îl prezinte spre folosul lumii, al întregii lumi.
Nu e de mirare că poți să îi ceri lui Einstein ceea ce își cere Madonna când pleacă la piață. Numai a-i compara pe cei doi, a-i pune la un loc e un fel de carcalete…de nemâncat.
Și acum cu unghiile…
Un părinte profesor (mă jenez să-i dau numele) face o remarcă, consternat, despre un defect al lui Dumitru Stăniloae, adică despre un Einstein al Teologiei românești: Nici măcar nu își tăia unghiile…ci și le rodea!…
Da, m-a oripilat din prima! Și i-am spus, ca din partea lui Stăniloae:
– Poate că, părinte profesor…nu avea timp!…
Adică și le rodea…și noi nu putem să îl întrecem la scris și nici la gândit, chiar dacă mai trăim…în România și asta ne umple tot timpul!