Sfântul Ieronim Mărturisitorul, Comentarii la Isaia Prorocul (fragmente) [23]
Traduceri patristice
vol. 6
*
Traduceri și comentarii de
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș
și
Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș
*
Sfântul Ieronim Mărturisitorul
(340/342/345-420, † 30 septembrie,
pomenit la 15 iunie în Biserica
Ortodoxă)
*
Restul este ușor de înțeles, prin învierea duhului[1]. Căci lupul Pavlos [lupus Paulus], care mai întâi prigonea și nimicea Biserica [qui primum persequebatur et lacerabat Ecclesiam] – despre care s-a scris: «Beniamin/ Veniamin [este] lup răpitor [lupus rapax]» (Fac. 49, 27) –, a locuit cu mielul [, care poate fi] ori Ananias, de care a fost botezat (cf. F. Ap., cap. 8), ori Petros Apostolul, căruia i s-a spus: «Paște mieii Mei» (In. 21, 15).
Și leopardul care mai înainte nu își schimba culorile sale [varietates suas], la izvorul Domnului s-a culcat lângă Ied, nu cel care este [în cele] de-a stânga, ci Cel [care a fost] jertfit în Paștiul Domnului [Pascha Domini].
Și aceasta observând: că nu mielul și iedul locuiesc și se culcă alături/ dorm cu lupul și leopardul, ci lupul și leopardul imită nevinovăția mielului și a iedului.
De asemenea, leul, care mai înainte era foarte crud/ sălbatic [ferocissimum], și oaia și vițelul vor întârzia/ vor sta împreună [pariter morabuntur]. Căci zilnic vedem/ observăm în Biserică [cernimus in Ecclesia] pe bogați și săraci, puternici și smeriți, împărați și robi, că se învrednicesc împreună [pariter commerari] [de har], și de la pruncii micuți – despre care înțelegem [că sunt] Apostolii și bărbații apostolici [cf. Lc. 10, 21] –, [învățând,] prin cuvântul neșlefuit [imperitos sermone], iar nu prin știință [lumească] [imperitos sermone, sed non scientia], [se fac] împărați în Biserică.
Care, când între ei s-au legat prin învățătura Domnului [disciplina Domini], astfel încât se adaugă și familiile lor, atunci vor umple [pământul]: împreună se vor odihni puii lor.
De asemenea, leul nu carne va mânca, ci paie, căci se hrănește, desigur, cu mâncare simplă.
Și aceasta observând: că mănâncă nu carne de bou, ci aceste paie. Consider că, în Sfintele Scripturi, prin paie se înțeleg cuvintele simple [verba simplicia]. Iar grâul și miezul lăuntric [interiorem medulam] [înseamnă] sensul care este descoperit în literă [invenitur in littera].
Și se întâmplă adesea că oamenii veacului/ seculari [homines saeculi], necunoscând mistica/ cele tainice [mystica nescientes], sunt păscuți/ hrăniți din citirea simplă a Scripturilor [simplici Scripturarum lectione pascantur].
De asemenea, copilul, care este micuț în răutate, își întinde mâna în gaura viperei și alungă demonii din stăpânirea trupurilor oamenilor.
Dar cel ce este înțărcat, nu mai este hrănit cu laptele copilăriei, ci deja mănâncă hrană tare [cf. Evr. 5, 14]. Acesta întinde mâna în vizuina vasiliscului, adică în însăși locuința Satanei, și de acolo îl scoate pe el. De aceea s-a dat putere Apostolilor, ca să calce [calcarent] peste șerpi și scorpii/ scorpioni și peste toată tăria vrăjmașului (cf. Lc. 10, 19).
Însă animalele [care au fost] mai înainte veninoase nu vor putea nicidecum să rănească și să ucidă pe cei care vor locui în muntele sfânt al lui Dumnezeu, care se tâlcuiește [a fi] Biserica, despre care se spune în Evanghelie: «Nu poate cetatea așezată pe munte a se ascunde» (Mt. 5, 14).
Dar, ca să nu socotim a spune aceasta despre muntele Sion, după înșelarea evreilor [juxta hebraeorum errorem], [care interpretează literal versetul, și nu în mod duhovnicesc, de aceea] în versetul următor sunt arătate tainele propovăduirii Evangheliei: pentru că a fost umplut pământul de cunoașterea Domnului. Aceasta este ceea ce zicea mai sus în mod mai ascuns [obscurius]: Va locui lupul cu mielul și leopardul cu iedul se va culca alături/ va dormi.
Și, după obiceiul său, la sfârșit întinde cuvintele profetice: precum [sunt] apele, zice, acoperind marea. În ce fel apele mării acoperă adâncurile mării, adică pământul care a fost acoperit de râuri[le propovăduirii], astfel cunoașterea Domnului va umple tot pământul.
Pe care adunare/ unire a caracterelor opuse [diversorum morum conjunctionem], de asemenea, mai întâi Fericitul Apostol Petros mărturisește singur a fi văzut, în pânză de in, care din cer a fost trimisă, având patru colțuri (cf. F. Ap. 10, 11-16), prin care înțelegem patru părți ale lumii, ca să recunoaștem [ut cognoscamus] [în această vedere extatică] pământul plin de cunoașterea lui Dumnezeu [repletam terram Dei scientia].
În care pânză erau [animalele] cele cu patru picioare și șerpii și fiarele și zburătoarele cerului, încât ceea ce [a însemnat] arca în potop, aceasta Biserica să împlinească în lume”[2].
[1] Prin faptul că duhul nostru a fost înviat ca să cunoască cele duhovnicești.
[2] PL 24, col. 150-152.