Tineretul creştin în Europa zilelor noastre

intre-kerigma-si-iuventute

A vorbi despre imaginea tineretului creştin în contemporaneitate înseamnă, în fond, a reliefa o serie întreagă de aspecte ce se referă la un segment de credincioşi foarte important şi care constituie, în mod evident, viitorul Bisericilor creştine de mâine.

Este evident faptul că tinerii sunt aceia de a căror determinare în înfăptuirea idealurilor umane perene depinde viitorul generaţiilor care vor veni, înaintarea morală a acestora şi fundamentarea solidă a acestora pe valorile constitutive ale spiritului uman.

Şi dacă orice naţiune mizează foarte mult pe tinerii săi, pregătirea intelectuală şi civică a generaţiilor tinere solicitând atât de multe eforturi, cu atât mai mult Bisericile sau confesiunile creştine ale zilelor noastre sunt conştiente de potenţialul enorm pe care îl reprezintă tinerii, ca imagine virtuală a credincioşilor de mâine, fapt pentru care în formarea creştină a tinerilor se investesc resurse umane uriaşe.

Este cât se poate de adevărată constatarea că misiunea creştină în rândul tinerilor nu găseşte întotdeauna teren prielnic de manifestare şi că adesea barierele ignoranţei sau ale autosuficienţei se interpun în faţa mesajului creştin, astfel încât rezultatele nu sunt menite să confere încredere sau speranţă, ci, mai degrabă, să ridice noi semne de întrebare.

Referindu-ne în primul rând la Biserica Ortodoxă, adesea a fost evidenţiat faptul că tineretul ortodox trăieşte, mai ales după căderea blocului comunist est-european, un adevărat reviriment spiritual.

Şi dacă stăm să ne gândim care a fost soarta tineretului în timpul comunismului în ţările est-europene majoritar-ortodoxe, cum sunt România, Serbia, Bulgaria, Rusia sau Ucraina, ne dăm seama, într-adevăr, de amploarea pe care a recăpătat-o redeşteptarea spiritului creştin în viaţa tinerilor şi ce transformări spirituale, morale sau chiar sociale a produs aceasta.

În Bisericile Ortodoxe ale Europei tinerii au început, după aproape jumătate de secol de propagare a unor ideologii materialist-atee, să înţeleagă rostul Bisericii în viaţa lor şi rolul lor în Biserică, acela de mădulare vii ale trupului eclezial.

Ca expresie a dorinţei sincere pe care tineretul ortodox european o manifestă faţă de trăirea unei vieţi curate, în Hristos şi în Biserica Sa, în ţări care au suferit şi încă mai resimt puternicele lovituri ale ideologiilor atee, au luat fiinţă asociaţii, frăţii sau ligi ale tineretului creştin-ortodox, în cadrul cărora tinerii, sub îndrumarea preotului-paroh sau a unui duhovnic încredinţat de episcop, se adună, se apropie unii de ceilalţi şi învaţă cum să îşi păstreze tinereţea curată şi să trăiească cu toată fiinţa lor credinţa creştină.

Astfel, Asociaţia Mondială a Tineretului Ortodox „Syndesmos”, Frăţia Ortodoxă „Balcan Orthodox Youth Association – B. O. Y. A.” („Asociaţia Tineretului Ortodox din Balcani”), cu sediul la Sofia, Bulgaria, Asociaţia Creştină a Tinerilor Ortodocşi Ucrainieni „Sfântul Vladimir”, cu sediul la Kiev, Ucraina sau Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români – Liga Tineretului Creştin Ortodox, cu sediul la Bucureşti şi cu filiale în fiecare oraş universitar al ţării noastre, precum şi multe alte asociaţii ale tinerilor, organizate la nivel eparhial sau parohial, reprezintă exemple edificatoare ce demonstrează modul în care tinerii creştin-ortodocşi europeni au înţeles să rămână aproape de viaţa Bisericii şi să caute să îi convingă de această realitate şi pe ceilalţi tineri, prin exemplul lor personal.

În continuare, referindu-ne la tineretul catolic european, dar şi la cel din ţara noastră, trebuie spus că acesta îşi desfăşoară activitatea sub directa îndrumare a Consiliului Pontifical pentru Laici şi cunoaşte transformări importante, mai ales în ultimii douăzeci de ani, începând cu anul 1985, când a fost instituită Ziua Mondială a Tineretului, eveniment care are loc anual.

În viaţa Bisericii, tineretul catolic se dovedeşte foarte activ, există chiar o Liturghie specială, denumită „a tinerilor”, pelerinajele la sanctuarele mariane din Europa sau numărul mare de tineri care intră în ordinele preoţeşti sau călugăreşti reprezentând o reliefare succintă a imaginii tineretului catolic european contemporan.

În ceea ce priveşte ţara noastră, tineretul catolic este organizat în diferite asociaţii creştine („Acţiunea Catolică”, „Asociaţia Scout Catolică Română”), la nivel diecezan, acţiunile acestor asociaţii fiind dintre cele mai diverse, pornind de la festivaluri ale tineretului şi mergând până la acţiuni de ajutorare a semenilor.

Şi tineretul protestant cunoaşte pe plan european diferite asociaţii în cadrul cărora activează tinerii, majoritatea acestor asociaţii dovedind o largă deschidere faţă de celelalte confesiuni sau religii. În acest sens, şi Comunitatea Ecumenică a Reconcilierii de la Taizé, Franţa, care adună tineri din toate religiile lumii, a apărut la iniţiativa unui cleric protestant.

Referindu-ne, în continuare, la tineretul neoprotestant european, trebuie spus că acesta se remarcă prin conştiinciozitatea şi rigoarea de care dă dovadă în trăirea unei vieţi după preceptele Sfintei Scripturi, activităţile tinerilor, în special pe plan muzical-artistic, desfăşurându-se cu precădere în spaţiul comunităţilor. Totuşi, şi în sânul tineretului neoprotestant apar adesea luări de poziţii din partea tinerilor în ceea ce priveşte liberalizarea unor anumite aspecte ale vieţii creştine, în raport cu caracteristicile vârstei prin care trec.

Necesitatea formării tinerilor în spiritul creştin este mai mult decât evidentă într-un secol care este măcinat de ideologii consumist-capitaliste, de secularizare, de acţiunea repetată a celor care vor ca Hristos şi credinţa creştină să dispară din Europa.

Şi aceasta cu atât mai mult cu cât Bătrânul continent îşi extrage seva valorilor sale umane şi culturale din moştenirea creştină care îi stă la temelie.

Tineretul de astăzi reprezintă imaginea la scară redusă a modului în care va arăta lumea generaţiilor viitoare. De aceea, pentru ca lumea viitorului să se regăsească pe sine prin valorile perene ale credinţei creştine este nevoie ca în prezent să formăm adevărate caractere creştine, dând astfel naştere unor noi generaţii care vor răspândi pe mai departe mesajul creştin nepieritor.

Cătălin Popi