A învins caracterul şi tenacitatea omului Sorin Oprescu
Acum o lună, discutând un afiş electoral al actualului primar al Bucureştilor vorbeam despre comunicatorul Sorin Oprescu, despre cutezanţa şi realismul său…social, acela prin care poate intra într-o relaţie în mod imediat, instant, şi poate vorbi cu oamenii ca unul de-al lor…
Privindu-l în acţiunile sale electorale mi-am dat seama că domnul Oprescu poate să comunice şi să fie cu oamenii ca unul de-al lor nu pentru că ar fi populist, ci pentru că experienţa sa reală cu oamenii l-au creat un om de caracter…Şi oamenii de caracter sunt tenaci, se ţin de cuvânt şi se autodetermină într-un mod uluitor, dacă…sunt ajutaţi, dacă au cadrul necesar unde tenacitatea lor să se exprime.
Nu încerc să idealizez un om…ci să-i conturez trăsăturile de caracter, ca unul care l-am privit de departe, prin intermediul media. Nu l-am văzut niciodată direct pe omul Oprescu ci i-am văzut numai fotografiile, gesturile, declaraţiile… Şi am văzut mai ales aseară, faptul că entuziasmul oamenilor care îl îmbrăţişau şi care l-au epuizat cu totul…nu era aidoma entuziasmului pe care l-a stârnit domnul preşedinte Băsescu, ci era entuziasmul unor oameni care simţeau că aud un glas…special şi un ideal special în cel pe care l-au votat.
De ce oamenii s-au comportat altcumva cu…independentul Oprescu ? Pentru că cei care l-au votat nu au votat mai degrabă emoţional ci caracterologic. Emisiunea lui Cristian Tabără, ultima, în care domnii Oprescu şi Blaga au fost faţă în faţă…şi pe banca susţinătorilor domnului Oprescu erau alţi oameni de caracter…din diverse partide, care îl sprijineau, m-a făcut să înţeleg că omul de caracter Oprescu, care mie îmi place…nu se lipeşte numai de inima mea ci şi de a altor oameni de caracter.
Tenacitatea sa uluitoare constă în aceea că s-a luptat cu toţi pentru un crez care nu îi aparţine…ci ne aparţine. Domnul Băsescu s-a luptat pentru un partid, a fost al unui partid ca să ajungă primar şi preşedinte. Domnul Blaga a fost al unui partid…Însă Oprescu a luptat cu PDL, cu PSD, cu mass-media…având de partea sa cetăţenii anonimi.
Eu sunt unul dintre cetăţenii anonimi care au votat omul de caracter Sorin Oprescu şi nu politicianul. Nu m-am întâlnit cu dumnealui şi nici nu m-a plătit…să îl admir. Nici nu ţin să îl întâlnesc sau să pozez în fan post-electoral al domniei sale. Însă am admirat lucruri reale în fiinţa sa, lucrurile care nu ţin de nicio strategie de imagine. Cred că sunt destul de iniţiat în strategiile de imagine ca să nu confund…ambalajul electoral, existent peste tot, sine qua non pentru orice campanie electorală…cu trăsăturile de caracter, care nu se creează într-o lună ci într-o viaţă…
Cei care urlau şi scandau numele său ieri nu cred că urau cu toţii atât de mult pe Blaga sau pe Băsescu de nu mai puteau să stea acasă. Ştiu, peste tot, după victorie, încep să roiască şi impostorii…Şi există un ziar care a mirosit oameni cu burţi prea mari în jurul său, veniţi imediat după ora 21…Însă, am avut sentimentul că majoritatea celor care au venit ca să îl smulgă din mulţime şi să îl îmbrăţişeze sau care au stat acasă şi au aplaudat reuşita sa au îmbrăţişat sau aplaudat nu…afişul Oprescu, ci omul Oprescu.
Şi m-am bucurat că omul Oprescu, caracterul său şi tenacitatea dureroasă din această campanie electorală au fost aplaudate şi nu…afişul său, politicianul din el sau partidul din care face parte. Pentru că la domnii Iliescu, Constantinescu şi Băsescu am votat mai întâi partidul şi apoi oamenii…sau mai puţin oamenii, pe când acum am votat caracterul unui om mai degrabă decât politicianul din el.
Dar…politica nu se face de unul singur! Şi politica se face cu compromisuri, cu edulcorări ale promisiunilor, în funcţie de bugetul alocat şi de oamenii cu care lucrezi. Însă, dacă a existat o bătaie cu perne lângă arteziana de la Universitate acum câteva zile, ca protest împotriva violenţei…în duminica Rusaliilor, o parte dintre bucureşteni au protestat împotriva lipsei de caracter, a demagogiei şi a speranţelor spulberate de atâtea ori.
Tot o parte au ieşit pe stradă la Revoluţie. Tot o parte au fost mai bine golani…şi nu comunişti. Tot o anume parte dintre noi sunt interesaţi de mai binele nostru, de binele real, pe care trebuie să îl votezi ca să îl ai…pe când alţii vor să se care spre alte ţări, la care nu au contribuit cu nimic nici ei şi nici părinţii lor, ci vor să fie căpuşele care sug bunăstarea Spaniei, a Italiei sau a Americii.
Cred că bucureştenii care iubesc acest oraş şi pentru aceea le pasă de mediul în care locuiesc au ieşit la vot, au votat…şi au votat pentru ca primarul lor să aibă faţă umană, să nu fie nici maşină, nici robot, nici demagog, nici superman…ci un om cu oamenii, printre ei şi care să facă tot ce poate face pentru ei.
Nimeni nu cere de la domnul Oprescu să mute capitala României pe un munte cu flori sau să curgă la robinet bere, lapte şi aur lichid. Însă, cei care l-au votat, cred că cer de la el să ne scutească de alte dezamăgiri, să nu ne mai fure şi el cu carul, să ne redea demnitatea de a ne plăcea să mergem pe stradă şi să respirăm în oraşul ăsta ca nişte oameni normali, civilizaţi, sociabili.
Pentru că acest val de entuziasm, dacă e scuipat în ochi, dacă e minţit cu neruşinare pe mai departe…îl va radia şi pe dumnealui ca şi pe ceilalţi, chiar dacă acum am votat ce era mai bun în acest om: verticalitatea, caracterul, tenacitatea şi omenia.
Închei acest articol spunându-vă ce am învăţat ieri în mod primordial din entuziasmul alegerilor. Am învăţat că în România încă se mai iubeşte caracterul oamenilor integri, că încă mai există aşteptări imense…cu toată prostirea mediatică sistematică la care este supus acest popor, şi nu numai el. Am înţeles că omul şi ideea unui om sunt mai importanţi la un moment dat decât un întreg sistem şi că minciuna e fragilă atunci când oamenii se trezesc şi văd cine e cu ei şi pe cine nu-i doare de ei.
Pr. Dorin Picioruş
Articole online despre alegerile din Bucureşti şi victoria lui Sorin Oprescu: România liberă; Adevărul; Evenimentul zilei; BBC; Gândul [filă video de la PRO TV]; Jurnalul Naţional, 1 şi 2 [ filă video de pe You tube]
1 iunie 2008
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=kLkvll9Nqe0]
16 iunie 2008
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=zrrPzNQUig4]
Psa. Gianina Picioruş