Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Etichetă: statistici Page 1 of 4

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri vazute de-aproape

 

E al 65-lea volum TPA…și aici e pagina sursă a cărții, de unde poate fi downloadată.

[item image]

Read Online
PDF(3.6 Mb)
EPUB(186.7 Kb)
Kindle
Daisy
Full Text(206.6 Kb)
DjVu(1.7 Mb)
All Files: HTTP

***

Cuprins

 

1. Prostituția la 1800 [2-3]

2. Tineri români pentru prostituție europeană [3-4]

3. Statistici din trecut despre prostituție [4-5]

4. Prostituția de la Crucea de Piatră [5-6]

5. Poziția Patriarhiei Române față de dorința de legalizare a prostituției [6-7]

6. Bolnavi de SIDA în România (2000-2001) [7]

7. Campioană?! [7-8]

8. Din nou…file de istorie promiscuă [8-9]

9. Prostituată de lux în 1944 [9]

10. Propunere legislativă respinsă [9-10]

11. Bordeluri bucureștene…de azi  [10-11]

12. În lume și la noi [11-13]

13. Avorturi „legale” în România [13-14]

14. Dacă e „să facem război”…atunci „să coste mult”! [15]

15. Un Facebook de toate zilele [15]

16. Amenzi recente [15]

17. Un prinț pentru România [15-16]

18. Mulți joacă…unii și câștigă [17-18]

19. Opțiuni românești [19]

20. Cinci momente de top [19-20]

21. China și „revoluția sexuală”[20]

22. Medicii României pleacă…[20]

23. Americanii și paranormalul [21]

24. Statistica lui Manafu [22-23]

25. Românii și televizorul. La sfârșit…și radio [23-26]

26. Copiii în fața televizorului [26-27]

27. „Prosperitate” feminină [27]

28. WordPress.ro…la ceas de seară, pe 11 noiembrie 2011…[27]

29. Și tot pe 11 noiembrie 2011, seara…dăm o privire și pe statistica Ze list.ro [27-28]

30. 31 octombrie 2011: ziua când am devenit 7 miliarde de oameni [28]

31. Riscul de a fi femeie [29]

32. Omorul românesc [29]

33. Penitenciarul feminin [29-30]

34. România lui septembrie 2011 [30]

35. Cauzele accidentelor rutiere [31]

36. Indexări TPA pe Google (14 noiembrie 2011) [31]

37. Ce spune Google dacă cauți…[31-33]

38. Cu ce se mai laudă platforma You Tube [33]

39. Twitter și tradusul [34]

40. Avântul studentelor [34-35]

41. Copii dispăruți [35]

42. Trafic. ro și…tonele de creier românesc nefolosite [35-37]

43. Cu blogul la control [37-41]

44. Cărbuni, petrol și gaze naturale [41]

45. Ne place să ne afumăm [41]

46. „Sănătatea” din țigare [42]

47. PIB-ul nostru [42-44]

48. Ne drogăm scump [44-46]

49. Câte „partenere”?! [46-47]

50. Românii și prezervativul [47-48]

51. La cine stau banii [49-50]

52. Despre grași și slabi [50-51]

53. eMAG-ul și vinerea reducerilor [51-52]

54. Gaudeamus 2011 [52-53]

55. Tinerii României pleacă iremediabil [54]

56. Mallul cu patinoar [54-55]

57. Câinii bucureșteni [55-56]

58. Pensii românești în 2012 [56-57]

59. Banii alocați învățământului românesc [57]

60. Utilitățile școlii românești [58]

61. Gândire retrogradă [58]

62. Două majorități parlamentare [58-59]

63. Corupție forte [59-60]

64. Salarii mari pentru perdanți [60-63]

65. Falimentarea firmelor românești [63-64]

66. Viteza de trafic și de download [64-65]

67. Guvernarea cataclismică [65-66]

68. Câte ziare se mai vând [66-67]

69. Copiii și pornografia onlineului [67]

70. Onlineul năruie televiziunea prin cablu [67-68]

71. Femeile în România [68-69]

72. Cititorii care ne lipsesc [69-70]

73. Grecii din România [70]

74. Maghiarii din România [71]

75. Macedonenii la 1948 [71]

76. Evreii din România [71-72]

77. Țiganii/ rromii din România [72]

78. Ponderea scrisului științific românesc [72-73]

79. Teologia românească cu marcă ISI în 2004 [73]

80. Sinuciderea la nivel mondial [74]

81. Sinuciderea românească la sfârșit de secol [74-75]

82. Sinucideri în București [75-76]

83. Sinucideri în România [1996-2004] [76]

84. Top 10 în căutările Google pe 2011 [76-79]

85. Beculețele de iarnă [79]

86. Hipermarketuri, supermarketuri…[79-81]

87. Vrem niște bere… [82]

88.  În hectolitri [82]

89. Tot mai scumpe [83]

90. Despre 2011 pe baza raportului de cercetare al IRES [83-86]

91. Indexul libertății economice pe 2011 [86-88]

92. Banii României [88]

93. Mesajele protestelor [88-104]

94. Recensământul populației și al locuințelor din 2011 [104-107]

95. Prețurile artei românești [107-111]

96. Percepția față de proteste [111]

97. Sărăcia Europei [111-112]

98. Banii scriitorilor [112-113]

99. Băncile din România în 2011 [114-115]

100. La final de nou început [115]

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [26]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a, a 25-a

***

94. Recensământul populației și al locuințelor din 2011

Datele sunt potrivit comunicatului de presă[1] din 2 februarie 2012 al Institutului Național de Statistică[2].

Și acesta ne prezintă „date provizorii”[3] ale recensământului.

Din cele 105, 5 mii sectoare de recensământ[4] s-au preluat date din care reies următoarele realități statistice:

1. populația stabilă a României este de 19.042.936 persoane;

2. avem 7.086.717 de gospodării;

3. avem 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit;

4. avem 5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit[5].

Însă recensământul nu îi înglobează și pe cei nerecenzați. „Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 milion de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată).

Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc.”[6].

Persoanele prezente la recensământ au fost în număr de 18.384.049 iar cele absente din țară în mod temporar în număr de 658.887[7].

52, 8% dintre locuitorii României domiciliază la oraș și 47, 2% la sat[8].

„22 judeţe au înregistrat sub 400 mii locuitori însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400–700 mii locuitori concentrând 47,9% şi doar 2 judeţe au depăşit 700 mii locuitori reprezintând 7,7%. Din totalul de 19.042 mii de persoane, 8,8% se regăsesc în Municipiul Bucureşti (respectiv 1.678 mii persoane)”[9].

„Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iaşi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timiş (cu 649,8 mii), Constanţa (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618, 3mii), Suceava (cu 614,5 mii).

Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sălaj (217,9 mii), Mehedinţi (254,6 mii), Ialomiţa (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caraş-Severin (274,3 mii) şi Bistriţa-Năsăud (277,9 mii)”[10].

„Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%)”[11].

Din totalul celor recenzați 88, 6% s-au declarat români, adică 16. 870 mii de persoane[12].

Maghiarii din România sunt în număr de 1.238 mii, adică 6, 5%, pe când romii/ țiganii sunt 619 mii persoane, adică 3, 2% din populația României.

„Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane)”[13].

Un procent de 0, 3%, adică 59, 2 mii de persoane nu au etnia înregistrată[14].

„În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%).

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş.

Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane), Timiş (6,0 mii persoane), Suceava (5,7 mii persoane) şi Caraş-Severin (2,6 mii persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora.

Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş–Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane).

Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21,0 mii persoane) şi Tulcea (1,9 mii persoane) şi în Municipiul Bucureşti (2,4 mii persoane).

O proporţie de 87,7% dintre ruşii-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10,9 mii persoane), Constanţa (3,5 mii persoane), Iaşi (2,8 mii persoane), Brăila (1,9 mii persoane), Suceava (1,7 mii persoane).

În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19,7 mii persoane)”[15].

„În 16 judeţe majoritatea gospodăriilor populaţiei se află în municipii şi oraşe, ponderi mai mari prezentând următoarele judeţe: Hunedoara, Braşov şi Constanţa (între 76,3 – 71,2%), Sibiu (68,7%), precum şi Cluj şi Timiş (66,1%).

La polul opus, cu cele mai mici ponderi ale gospodăriilor din mediul urban, se situează judeţele Giurgiu (28,4%), Dâmboviţa (30,7%) şi Teleorman (32,1%)”[16].

Numărul camerelor de locuit: 22.739.300, dintre care 11.417.793 sunt la oraș și 11.321.507 la sat[17].

În concluzie: populația României e în scădere…și oamenii migrează către orașe tocmai pentru a-și găsi locuri de muncă și pentru a da copiilor lor dreptul la un viitor mai bun.


[1] În format PDF, 11 pagini. Îl vom cita: Recensământ. Documentul e regăsibil în locația:

http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/alte/2012/Comunicat%20DATE%20PROVIZORII%20RPL%202011.pdf.

[3] Recensământ, p. 1.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[6] Idem, p. 3.

[7] Ibidem.

[8] Idem, p. 4.

[9] Ibidem.

[10] Idem, p. 5.

[11] Ibidem.

[12] Ibidem.

[13] Ibidem.

[14] Ibidem.

[15] Idem, p. 5-6.

[16] Idem, p. 6.

[17] Idem, p. 8.

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [25]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a, a 24-a

***

93. Mesajele protestelor

E vorba despre mesajele protestelor pentru România din ianuarie 2012…cu care eu am rezonat și care cred că reprezintă chintesența protestului național.

Le extrag din articolele TPA dedicate acestor zile de renaștere a conștiinței civice românești.

*

Pe 13 ianuarie 2012, într-o zi de vineri, spre seară…au început protestele la București…și cineva purta o cruce de lemn pe care era scris: „Băsescu = Ceaușescu”[1].

Autoritarismul prezidențial unilateral și disprețuitor era luat în vizor de către protestatari.

Atunci a început să se scandeze: Jos Băsescu! și Demisia!…În fața Palatului Cotroceni.

Spuneam a doua zi, dimineața: „Ce s-a petrecut aseară în București și în alte orașe ale României nu a fost altceva decât transmutarea revoltei din oameni și din cadrul familiilor lor, din spațiul privat…în stradă, în spațiul public. Pentru că aceasta e starea reală de spirit a românilor, a majorității românilor, în fața unei puteri politice susținute artificial[2].

Antena 3[3], Realitatea TV[4] și OTV[5] au fost singurele televiziuni românești care au prezentat evenimentele în derulare…și în consens cu protestatarii.

Cotidianul[6] a făcut updeituri continue și Gândul[7] la fel. La fel și Jurnalul Național[8] și Hot News[9][10].

*

Pe 14 ianuarie 2012[11]: „Opriți hoția!”, „Stop abuzurilor!”, „Ne-ați mințit și ne-ați furat”, „Plecați și ne lăsați”, „Noi suntem poporul, jos cu dictatorul”, „Păcat, păcat de sângele vărsat”…la revoluția din decembrie 1989, „Dacă vă pasă, ieșiți din casă!”[12]…cu adresă la cei care nu s-au solidarizat la București cu oamenii de pe străzi.

Se cer alegeri anticipate.

Jandarmii lovesc protestatari…Se produc ciocniri violente între cele două tabere. Victime și în rândul jandarmilor și în cel al protestatarilor.

La ora 21. 32 se cerea Libertate!…în Piața Universității.

S-a protestat la București, la Deva, la Cluj, la Constanța, Oradea, Târgoviște[13]

În petiția sa, Sorin Ilieșiu[14] cerea demisia președintelui și a premierului și alegeri anticipate  organizate de un guvern nepolitic[15].

*

Pe 15 ianuarie 2012, la ora 16. 08 minute, protestatarii din Piața Universității cântau Imnul de stat al României.

„Javră ordinară”, cu adresă la președinte, înseamnă „lipsă de caracter”.

În acea zi s-a strigat: „Nu vă fie frică şi Băsescu pică”, „Arafat, Arafat, Alba e cu tine”, „Hoţii, hoţii”, „Piticu şi cu chioru au umilit poporul”, „Un guvern de mafioţi ne-a furat banii la toţi”, „Jos Băsescu”, „Nu vrem comasate, vrem anticipate[16].

„Pentru cei ce au murit în 22, dați-ne România înapoi”: cuvinte scrise pe pânză albă[17].

Cristian Tudor Popescu: „Conștiința civică face parte din democrație”. Și protestatarii își manifestă conștiința civică. 17. 09 minute, Antena 3.

Peste 2.000 de oameni la București. Un protestatar cere primarului general Sorin Oprescu…autorizație pe timp nelimitat.

Realitatea TV: Proteste la Bistrița, Pitești, Focșani, Alba Iulia, Deva, Hunedoara, Satu Mare, Galați, Craiova…în 24 de localități…[18]

România TV: „La Iaşi, Cluj, Timişoara, Alba Iulia, Ploieşti, Galaţi, Vaslui, Ploieşti, Craiova, Slobozia, Arad, Deva, Hunedoara, Focşani, Satu Mare, Târgovişte, sute de oameni au ieşit în pieţele din centrul oraşelor”[19].

La Brașov, la 18. 59, s-au ars fotografii ale președintelui și premierului.

Bogdan Teodorescu: Cu Raed Arafat s-a umplut paharul. 20. 02 minute. Antena 3…Președintele s-a pus „în antinomie cu poporul”.

„Pasivitate = complicitate”: la ora 20. 25, în Piața Universității.

Crin Antonescu[20], liderul Opoziției (în direct, de la ora 20. 31, Antena 3): avem de-a face cu o „nemulțumire majoră” a românilor. Apel la calm și ordine. Solidar cu protestatarii.

Cere începerea procedurilor de alegeri anticipate. Opoziția se va adăuga, de mâine, protestatarilor[21].

*

Pe 16 ianuarie 2012, în a patra zi de proteste, tot pe alb: „Fraților, alăturați-vă, să învingem mișeii ce-n inima țării și-au înfipt colții”[22].

„Băsescu, la pușcărie!”. 22. 11. Antena 3[23].

Mesaj pentru președinte de la o profesoară: Să-ți fie rușine!, 22. 34. România TV. Ea însă l-a votat

Președintele „ne-a păcălit pe toți”. O femeie de 60 de ani…stând de vorbă cu Mirela Voicu. Tot la România TV, 23. 02.

Și tot ea: „Să ne lase în pace! Să vină unul capabil…Să-și dea demisia! Asta vrea lumea: o schimbare!”.

*

Pe 17 ianuarie 2012[24]…am aflat că jandarmii au băgat Cultura în dubă…adică pe unul dintre creatorii Tu știai. ro[25]. 20. 48. Antena 3.

Mircea Badea a fost în Piață și i-a dinamizat pe oameni. A țipat până a răgușit…

S-a strigat în acea zi: „Nu vrem alegeri comasate, vrem alegeri anticipate”, „Băse nu uita, te așteaptă Jilava”, „Fără violență”, „Roșia montană n-o dăm de pomană”, „Avem baloane, nu bastoane[26].

*

Pe 18 ianuarie 2012, în a 6-a zi de proteste la București[27], „protestatarii de la Universitate afișează pancarte pe care se poate citi  „Demisia!”, „Noi te plătim, noi te ciuruim!”, „Nu vă mai vrem!”, „Băsescu nici nu știi cât de Boc începi să fii”, „Jos Guvernul!” și spun că nu vor renunța la doleanțele lor, respectiv demisia lui Traian Băsescu și a Guvernului Boc. Protestatarii scandează „Hoții!”, „Demisia!”, „Jos Băsescu!””[28].

Glasul diasporei românești începe să se audă cu putere…

*

În a 7-a zi, pe 19 ianuarie 2012[29], a fost protestul USL, de 20.000 de oameni, la Arcul de Triumf…în paralel cu protestul din Piața Universității și scandările au fost numeroase…cerându-se demnitate, libertate și bun simț în relațiile dintre guvernanți și națiune, pe lângă demisia actualei guvernări a țării.

Mircea Diaconu: „Este timpul să se simtă puterea celor fără de putere”.

Gheorghe Zamfir: „Boala vine din minciună”.

Emil Hossu: „Mă aflu aici pentru demnitate…demnitatea renăscută a românilor”.

Victor Ponta: „În acest moment, conducătorii țării sunt dușmanii românilor”.

Crin Antonescu: „Libertatea nu e violență”.

Protestatarii de la Arcul de Triumf vin în Piața Universității.

„Fără violență!”.18. 45.

„Eba[30], tatăl tău, nu vrea să vorbește cu noi”. 19. 27. Antena 3.

Radu Tudor[31]: Autismul și ruptura lui Ceaușescu de popor o simt în cazul lui Băsescu. 20. 13. Antena 3.

Cristian Tudor Popescu[32] recunoaște că s-a înșelat în ceea ce privește puterea de a reacționa a românilor. 20. 29. Realitatea TV.

Zi de joi.

„Vă rugăm să ne scuzați că nu producem cât furați”.

„Un coleg de gen neutru a distrus Învățământul”.

„Lustrația: acum sau niciodată; pentru o țară curată”.

Un protestatar: „Vrem ca românii să fie ascultați”, 21. 37. RTV.

Mircea Diaconu: mesajele protestatarilor ar trebui să ajungă pe un perete în Parlament…atunci când vom avea libertate. 21. 53. Antena 3.

23. 04. Protestul din Piața Universității a luat sfârșit…pentru că jandarmii i-au dispersat în forță[33].

*

E vineri, a 8-a zi, 20 ianuarie 2012[34].

Văd pentru prima dată pânza cu „Poezia e în stradă”[35]. De la Cristian Șuțu, din Google +.

Pentru Vladimir Tismăneanu „protestele din ianuarie sunt „concerte ale urii”[36]…și nu semne de normalitate din partea unui popor maltratat sistematic[37].

Maria Grapini dă dovezi despre „spargerea sloiurilor de gheață”[38] dintre români.

„S-a început prin discreditarea și minimalizarea protestelor românești…s-a încercat intimidarea protestatarilor prin violență și manipulare…s-a încercat egalizarea Puterii cu Opoziția…deși nu Opoziția a produs dezastrul actual al României…și se tace continuu din partea Puterii…fapt pentru care protestele nu încetează[39].

„Foamea, sărăcia a cuprins România!”.

200 de profesori, care au protestat în fața Ministerului Educației au venit mai apoi în Piața Universității.

„Nu mai putem răbda până vă judecă istoria!”.

Mircea Cărtărescu e de acord cu demisia președintelui și cu alegerile anticipate[40].

Comunicatul de solidarizare al Patriarhiei Române[41] apare spre seară, în jurul orei 17.

Crin Antonescu: Protestatarii sunt reprezentanții a milioane de români nemulțumiți.

„Vrem cianură pentru dictatură!”/„Cine a pus protestu-n drum ăla n-a fost om nebun”/„Poporul prost nu mai vrea băieți deștepți”.

„Vrem conducători luminați”: un protestatar. 21. 35. RTV.

Somnul națiunii naște monștri”.

Se proiectează o pagină de Twitter pe Facultatea de Arhitectură. 22. 17. Antena 3. Un tânăr…cu un laptop…și un video proiector.

Agerpres: „“Nepăsarea şi hoţia conduc România”, “Munţii noştri aur poartă, noi cerşim din poartă în poartă”, “Jos UDMR”, “Vrem alegeri anticipate”, “Guvern provizoriu”, “Nu mai staţi acasă, vouă nu vă pasă?””[42].

Mediafax…a 8-a zi. „Manifestanţii scandează: “Jos Băsescu” şi “Monarhia salvează România” şi au afişat bannere pe care scrie, printre altele, “Băsescu egal Ceauşescu”, “Băsescu şi Boc v-au minţit, românii au sărăcit”, “Diaspora, trezeşte-te”, “Fie iarnă, fie vară, până pleci noi stăm afară“, “Români, toată ţara vă aşteaptă în Capitală”, “Nu mai putem răbda până vă judecă istoria, semnat Ciumpalacii”, “Ciumpalaci din toate ţările, uniţi-vă”, “Pierdut clasă politică, o declar nulă“, “Vai de tine Românie, stat de drept în agonie, condusă de mitocani, de slugoi şi hoţomani”, “Traian, lasă-ne, du-te pe insula Elena”, “Schimb salariul de profesor cu salariul de parlamentar (şpaga inclusă)”, “Pierdut guvern şi preşedinte, îi declar nuli“”[43].

Bogdan Teodorescu: asistăm la niște proteste ale consensului național…ale unei societăți fără societatea civilă. 23. 13. Antena 3.

Marius Oprea: au început procedurile de „curățire” ale Pieței de către jandarmi. 23. 20. Antena 3. Piața cere Guvern de tehnocrați și reducerea TVAului[44].

*

A 9-a zi, sâmbătă, 21 ianuarie 2012…Începe să ningă la București[45].

Și la Lisabona s-a protestat. 12. 15. Antena 3. La Stuttgart au protestat 60 de români. În Franța se va protesta astăzi, la Paris.

„Ne plouă, ne ninge, dar vom învinge”/ „Banii pe cultură i-ați dat pe băutură”/  „Ne este frig dar nu ne este frică”/ „Voi aveți bastoane, noi mâinile goale!”[46].

Rodica Culcer e de acord cu Dan Tapalagă că protestele de la Universitate sunt „făcătură televizată”[47].

Mircea Badea: în stradă se amendează lipsa de reacție a societății civile în ultimii 20 de ani. 22. 31. Antena 3.

*

A 10-a zi, duminică, 22 ianuarie 2012[48].

Românii au protestat la Montreal[49], în Canada, la – 25 grade Celsius. 13. 03 minute. România TV[50].

Mircea Platon: românii reacționează în parametrii inamiciției impuși de actuala putere[51].

Familia Regală a României se solidarizează cu protestatarii[52].

„Suntem români, suntem solidari” și „România nu uita: noi suntem de partea ta!”: pancarte afișate la Londra.

Se vorbește peste tot în lume despre protestele românilor.

Cornel Nistorescu vorbește despre luciditatea și spiritul critic al protestatarilor din Piața Universității[53].

„Respect” (cere un protestatar din Piața Universității)…18. 50. RTV.

Cristian Pîrvulescu: președintele T. Băsescu temporizează…așteaptă…dar România de acum e alta și nu se mai pot întoarce lucrurile la statusul de dinainte de proteste. 21. 12. Antena 3.

„Nu scăpați de mâna care vă trage de urechi”.

Ciolanul: furtul și foamea poporului”. 21. 33. Antena 3.

„Chiar dac-am plecat, noi nu v-am uitat”: pancartă din Danemarca.

„Cuza, Iorga, Eminescu nu vor Udrea, Boc, Băsescu”. 22. 32. Antena 3.

Andreea Moloța (25 de ani, doctorand în Științe Politice): „Iubesc democrația”./ „Nu ai cum să nu-ți placă” să fii în Piața Universității. / Protestul înseamnă să ai voce. 23. 04. Antena 3.

*

A 11-a zi…a fost o zi de luni. 23 ianuarie 2012[54].

„Fie iarnă, fie vară, până pleci noi stăm afară[55]/ „Creștem, învățăm, ne grupăm. Acesta este doar începutul!”[56].

2. 431 de protestatari au fost aseară, 22 ianuarie 2012, în Piața Universității…pentru că unul dintre protestatari le dă numere de ordine. 10. 30. Antena 3.

„Sunt român și nu sunt de vânzare[57].

„Partidul Poporului pune semnul de egalitate între corupție și toate partidele. La fel și Noua Dreaptă.

Extremiștii ortodocși online nu agreează protestele pentru că anumiți lideri ai lor le-au spus că nu e lucru bun…și, se pare, că nici eterodocșii online (baptiști, penticostali etc.) nu se simt români și nu sunt afectați de ce se petrece în România…și de aceea nu au nicio reacție pozitivă[58].

Andreea: cei din Piață sunt „un câine de pază” pentru democrația noastră. 21. 49. Antena 3.

Locot. Alexandru Gheorghe a venit cu trenul la București pentru ca să ia atitudine. Reprezintă nemulțumirea multor militari și se supune „voinței poporului”, așa cum a jurat, pentru că „democrația constituțională e încălcată în România”.

Oana Stancu: dacă protestele se termină…nimic nu se schimbă în atitudinea disprețuitoare a actualei guvernări.

„Udrea ești admiratoarea ta. Hai, plecați și tu și ea!”: pe o pancartă. 23. 27. Antena 3.

*

A 12-a zi, zi de marți, 24 ianuarie 2012[59].

La Iași oamenii sunt prinși în horă. 10. 53. Antena 3. În hora care ne unește de Ziua Unirii[60].

Tinerii actori au decis: vrem anticipate și locuri în teatre[61]/ „Nu încercați să ne opriți, acum nu mai reușiți!”[62].

„Vrem un președinte educat și un prim-ministru competent”: pancartă de la București, din Piața Victoriei.

Mircea Badea: „În Piaţă însă sunt şi mulţi infiltraţi activişti băsişti, asta neînsemnând că sunt cetăţeni care consideră că Traian Băsescu este bun pentru ţară şi care au venit acolo să spună asta. Sunt cetăţeni care au o misiune, au o treabă. Se află acolo la serviciu, în nici un caz pentru a face cunoscută o opinie personală[63].

Mircea Diaconu[64]: „Ne trebuie un calmant” pentru România, adică un președinte care să ne aducă echilibru în spațiul public. 17. 43. Antena 3.

Prima reacție a președintelui Traian Băsescu, spre seară, la numirea unui nou ministru, după ce nu a participat la nicio manifestare publică de Ziua Unirii: „Se observă veselia demolării”.

Semn sigur: n-a înțeles nimic.

Mircea Dogaru[65]: președintele „agonizează urât de tot”. 19. 17. Antena 3.

Victor Ponta: discursul președintelui Băsescu a fost „un delir”. 20. 25. Realitatea TV. / E „un om rupt cu totul de realitate”.

Cristian Tudor Popescu: T. Băsescu „se străduiește să semene cu N. Ceaușescu al acelor zile”. 20. 31. Realitatea TV.

*

25 ianuarie 2012, a 13-a zi, zi de miercuri[66].

Discursul lui Cătălin Tolontan[67] se va dovezi de o mie de ori mai bun decât cel al președintelui României din acea zi.

„Nu te bucura de viscol! Tot nu scapi”: pancartă de azi.

Serviciile secrete filează Piața Universității[68].

„Piaţa Universităţii a reacţionat la discursul lui Băsescu: “Iarna nu-i ca vara / Nu te mai vrea ţara“”[69].

Moare Emil Hossu…pe care îl văzuserăm cu toții la Arcul de Triumf

„Poa’ să ningă, poa’ să plouă, noi vrem guvernare nouă[70]/ „Dacă voi nu ne lăsați să visăm…nici noi nu vă lăsăm să dormiți!!!”[71]/ „Statul în casă dăunează grav…democrației”[72].

*

A 14-a zi, într-o joi, 26 ianuarie 2012[73].

Bogdan Teodorescu[74]: „România se scufundă sub zăpezi în regimul Băsescu”.

Oamenii s-au adunat din nou în Piața Universității. Nu cedează. Cineva spune că…aici e cald, iar altcineva că a învățat de pe timpul lui Ceaușescu să rabde frigul. 18. 30. Antena 3.

Pe pancarta pusă pe un om de zăpadă, aseară, în Piața Universității, scrie: „Băsescu, nu uita, nici zăpada nu te vrea!” 18. 47, Antena 3.

Sunt 400 de oameni în Piața Universității, când afară sunt  -7 grade în București.

Se strigă: Cinste lor, cinste lor, cinste ciumpalacilor! și Rezistență fără violență!

La -10 grade Celsius au protestat 100 de oameni la Focșani. 19. 47. Antena 3.

*

A 15-a zi, vineri, 27 ianuarie 2012[75].

„Jos Băsescu! Lângă Ceaușescu…” se strigă acum, la 17. 40, în Piața Universității.

Sunt -8 grade Celsius la București acum,  la 18. 27.

O protestatară: „E o atmosferă liberă acolo”, în Piața Universității. 18. 48. Antena 3.

Se strigă: „Demisia!”. 18. 50.

Ceai fierbinte, pizza, covrigi, fructe…pentru protestatari.

„Iarna nu-i ca vara, nu te mai vrea țara”/ „Fie viscol, fie ger, tot demisia o cer”.

„Și în toate aceste zile…români au dăruit și au primit motive de demnitate. Pentru că, în primul rând, ceea ce s-a obținut a fost o primenire a încrederii românilor în ei înșiși. Și când creștem în coeziune și în încredere, în bucurie, creștem în credința în Dumnezeu[76].

*

A 16-a zi, sâmbătă, 28 ianuarie 2012[77].

Ieri, vineri, 27 ianuarie 2012, în a 15-a zi de proteste, aproape 100 de oameni au protestat în Piața Universității la -10 grade Celsius. Iar la Sibiu au protestat 150 de persoana la -5, 5 grade Celsius. 35 de persoane au protestat la Constanța iar 50 de oameni la Timișoara[78].

„Câteva zeci de suceveni au protestat din nou, vineri seară, [27 ianuarie 2012], la minus 15 grade Celsius, cerând alegeri anticipate, demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului şi scandând “Nu renunţăm!”, proteste împotriva actualei puteri fiind organizate şi la Fălticeni şi Gura Humorului”[79].

„”Alegeri anticipate“, “Jos Băsescu” şi “Demisia preşedintelui” sunt cele mai frecvente sintagme întâlnite pe site-uri, bloguri, conturi de Twitter şi paginile publice de Facebook în textele care au legătură cu protestele care au început pe 12 ianuarie, se arată într-o monitorizare Mediafax. Monitorizarea a fost realizată în perioada 12-24 pe circa 57.000 de surse online în limba română”[80].

„Libertatea nu are nevoie de autorizație!”[81].

“Asta-i ţara noastră, nu hoţia voastră!”, “Ocupaţi Piaţa, ocupaţi România”, “Libertate, solidaritate, unitate”…azi, în Piața Universității.

4.000 de oameni au protestat la Timișoara[82].

*

Pe 29 ianuarie 2012 a fost a 17-a zi. Zi de duminică[83]

Crin Antonescu: „modelul României, în materie de libertăți, este Statele Unite și nu Siria”…ca reacție la o afirmație a unui oficial american la București.

„În ciuda gerului siberian peste 200 de persoane protestează şi azi, duminică [, 29 ianuarie 2012,] în stradă, în Piața Universității, împotriva Puterii.

Este cea de-a șaptesprezecea zi de proteste. Oamenii scandează aproape neîntrerupt: “Jos Băsescu!”, “Demisia!”, “Ieși afară, javră ordinară”, ”Plouă, ninge, noi vom învinge!”, “Boc, Boc, Boc demisia pe loc”, “Zi de zi aici vom fi!” și afișează zeci de pancarte cu lozinci antiprezidențiale și antiguvernamentale precum: “Ciumpalac, fac piaţa!”, “Democraţie, nu Băse-craţie!”,”Nu vom renunţa până nu veţi pleca!”, “Ne-am săturat de îngâmfaţi, vrem un guvern de tehnocraţi!”.

Alte mesaje ale participanţilor la protest sunt “Democraţie şi respect, România te iubesc!”, “Români, uniţi-vă! Jos guvernul ce doar împrumută!”, “Parlamentari, dacă sunteţi cu poporul, daţi-vă demisia“. Proteste au avut loc [în această] duminică și în alte orașe ale țării”[84].

Bogdan Teodorescu: „erodarea prin deriziune” e produsă de toată avalanșa de epitete și imagini minimalizatoare ale guvernării actuale. 20. 48. Antena 3.

Radu (medic care protestează): „Nu ies în stradă pentru mine. Eu mi-am învățat lecția. Am 35 de ani și nu mai aștept nimic bun de la nimeni. Dar copiii mei nu au 35 de ani. Copiii mei au 3 și 5 ani și nu au greșit cu nimic. Copiii mei au dreptul la o școală bună, o casă încălzită, haine frumoase și jucării noi. Copiii mei au dreptul la părinți[85].

*

30 ianuarie 2012, luni, a 18 zi de proteste[86].

Crin Antonescu: „Mă îndoiesc profund că românii aşteaptă 3%, 5%, 7% de la Boc. Cred că românii aşteaptă ca această Putere să plece mai devreme sau mai târziu”[87].

Ieri s-a scandat: „Ne-am săturat de îngâmfați, vrem un guvern de tehnocrați!”, “Democrație și respect, România te iubesc!”, “Români, uniți-vă! Jos guvernul ce doar împrumută!”, “Parlamentari, dacă sunteți cu poporul, dați-vă demisia””[88].

Erau -11 grade în București la ora 18. 53.

S-a respins ideea de agoră[89].

Sunt 50-60 de protestatari acum în Piața Universității. 20. 41. Antena 3.

*

În ultima zi a lui ianuarie 2012, pe 31 ianuarie, zi de marți…a 19-a zi de proteste[90].

La București: „Boc, Boc, demisia pe loc!”…iar la Satu Mare: „Vrem să muncim, nu să cerşim”.

La Focșani „oamenii au scandat “Jos Băsescu”, “Jos Guvernul Boc”, “Alegeri anticipate!”, “Să plece din ţară”. Manifestanţii au purtat steaguri tricolore şi pancarte pe care se putea citi: “Jos Traian Băsescu”, “Demisia”, “Jos Guvernul Boc”, “Jos mafia” şi “Jos dictatorul!”[91].

În Frankfurter Rundschau se vorbește despre președintele autocrat al românilor[92].

Erau -17 grade Celsius la București la ora 21…și în Piața Universității se protesta.

Crin Antonescu:  T. Băsescu e „un virus antidemocratic” pentru România. 21. 25. Antena 3.

Cel mai aplaudat la Bruxelles a fost d-l Crăciun…în numele protestatarilor din România…și a vorbit despre libertate. A fost aplaudat de întreaga audiență…în afara de 5 oameni, membrii PDL. 21. 43. Antena 3.

Oana Stancu[93]: Traian Băsescu nu s-a schimbat deloc după cele 18 zile de protest. 22. 04. Antena 3.

Sorin Roșca Stănescu[94]: Nu mai avem separarea puterilor în stat. Adică „chintesența democrației”. 22. 10. Antena 3.

Mihai Gâdea: Acum nu mai protestează persoane sonore…ci oameni necunoscuți, dar care judecă corect. 22. 47. Antena 3.

Însă protestele românilor pentru demnitate nu s-au sfârșit în ianuarie 2012


[2] Ibidem.

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [24]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a, a 23-a

***

91.  Indexul libertății economice pe 2011

A fost întocmit de către The Wall Street Journal[1] și The Heritage Foundation[2] și cuprinde clasamentul a 179 de țări[3].

România se află pe locul al 63-lea în acest index, cu un procent de 64, 7 libertate economică.

Pe locul al 62-lea, înaintea noastră, este Thailanda, cu un scor identic cu al nostru, dar cu un ascendent de + 0, 6, pe când al nostru e de + 0, 5 și, după noi, pe locul al 64-lea se situează Franța cu un scor de 64, 6.

Însă România se află în a treia categorie, în categoria țărilor cu libertate economică moderată, din grupa noastră mai făcând parte Coreea de Sud (locul 35), Peru (locul 41), Israel (locul 43), Columbia (locul 45), Emiratele Arabe Unite (l. 47), Mexic (l. 48), Ungaria (l. 51), Macedonia (l. 55), Bulgaria (l. 60), Turcia (l. 67), Paraguai (l. 77), Uganda (l. 80), Grecia (l. 88), Liban (l. 89), Republica Duminicană (l. 90), aceasta fiind ultima din categorie.

În prima categorie însă, cu libertate economică deplină, sunt doar 6 state ale lumii:

Hong Kong (provincie a Chinei)[4]  e pe locul 1 în lume la libertate economică și are un rating de 89, 7;

locul al 2-lea: Singapore[5], cu scor de 87, 2;

l. 3: Australia, cu 82. 5;

l. 4: Noua Zeelandă, cu 82, 3;

l. 5: Elveția, cu 81, 9

și pe locul al 6-lea e Canada cu 80, 8.

În a doua categorie, cu libertate economică largă, preponderentă, se înscriu statele catalogate între pozițiile 7-33 inclusiv și printre ele se numără: Irlanda (l. 7), Statele Unite ale Americii (l. 9), Estonia (l. 14), Regatul Unit (l. 16), Cipru (l. 18), Japonia (l. 20), Austria (l. 21), Germania (l. 23), Georgia (l. 29), Spania (l. 31).

În a 4-a categorie sunt catalogate statele cu cea mai puțină libertate economică, această categorie fiind situată între pozițiile 91-147 inclusiv.

Astfel Zambia e pe l. 91, Maroc pe l. 93, Egipt pe l. 96, Tunisia pe l. 100, Serbia (l. 101), Gabon (l. 110), Brazilia (l. 113), Indonezia (l. 116), India (l. 124), Argentina (l. 138), Rusia (l. 143), Bolivia încheie categoria fiind pe locul 147.

În a 5-a categorie avem state în care libertatea economică este reprimată. Între aceste state se află Belarus (l. 155), Togo (l. 153), Ecuador (l. 158), Ucraina (l. 164), Republica Congo (l. 168), Iran (l. 171), Libia (l. 173), Venezuela (l. 175) și Coreea de Nord (l. 179) încheie clasamentul.

*** 

92. Banii României

Potrivit saitului Monetăriei României[6] din data de 22 aprilie 1867 se stabilește, prin lege, ca moneda națională să fie leul și diviziunea sa monetară să fie banul[7].

În 1870 se bat 5.000 de piese din aur de 20 de lei și 400.000 de piese din argint de 1 leu, pentru că la 24 februarie 1870 se înființează Monetăria.

La 1 ianuarie 1936 se începe fabricarea monedei din argint de 250 de lei și se bat 3 milioane de monede până la 15 mai 1936.

În 1947 are loc o reformă monetară prin care leul nou echivala cu 20.000 de lei vechi.

În 1952, printr-o altă reformă monetară, leul nou e adus la echivalentul a 20 de lei vechi.

În 1960 apar primele monede din oțel placat cu nichel, cele de 15 și 25 de bani, pe când în 1963 sunt emise monedele de 1 și 3 lei.

În 1978 apare moneda din aluminiu de 5 lei, pe când în 1982 apare moneda de 25 de bani, tot din aluminiu.

Între 1992-1994 apar monedele de 1, 5, 10, 20, 50 și 100 de lei.

În 1999 apare moneda de 500 de lei, pe când între 2000-2004 monedele de 1000 și 5000 de lei[8].

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [23]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a, a 22-a

***

87. Vrem niște bere…

Elena Stan a discutat într-un articol publicat în Jurnalul Național, din data de 29 decembrie 2011, studiul de piață comandat de Asociaţia Berarii României (ABR)[1]institutului de cercetare Gfk România[2].

Din el rezultă că „aproape jumătate dintre românii cu vârsta peste 18 ani, respectiv 47%, con­sumă bere în perioada săr­bă­to­ri­lor de iarnă”[3].

Iar „35,8% din consumatorii de bere [din România consumă berefără alcool…pentrua putea conduce maşina”[4].

„Studiul a fost efectuat pe un eşan­ti­on reprezentativ la nivel naţional, de 1.048 persoane, bărbaţi şi femei, cu vârsta peste 18 ani, iar perioada în care s-a derulat studiul a fost 28 oc­tombrie – 17 noiembrie”[5] 2011.

Și consumă bere pentru că e mai ieftină decât țuica…E un fel de suc pentru alcooliști…

*

88.  În hectolitri

ABRul (adică Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, United Romanian Breweries şi Ursus Breweries) spune că în primele 6 luni ale lui 2011 românii au cumpărat de la ei 7, 4 milioane de hectolitri de bere[6].

Iar hectolitru = 100 de litri.

O, ce gât lat avem!

*

89. Tot mai scumpe

Potrivit altui studiu Gfk România, în primul semestru al lui 2011, alimentele de bază în România au crescut cu 15% la nivelul prețului de cumpărare. Dintre ele, uleiul a crescut cel mai mult, cu valori de până la 40%.

Șamponul de păr a crescut la preț cu până la 12% iar deodorantele și săpunul de toaletă cu 4%[7].

În concluzie: suntem determinați să mâncăm și mai prost…și să ne igenizăm asemenea.

*

90. Despre 2011 pe baza raportului de cercetare al IRES

În format PDF, raportul are 155 de pagini[8] și poartă titlul: Anul 2011 în percepția românilor. Bilanțul activităților umane și al practicilor sociale.

Eșantionul cercetării a fost format din 1351 de persoane cu vârsta de și peste 18 ani, s-a făcut pe data de 18 decembrie 2011 și marja de eroare e de +/ – 2, 7%[9].

79% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită[10]. Se înțelege din punct de vedere politic și economic în primul rând…

Dintre cei care au această părere negativă 83, 3% au între 18-35 de ani, 77, 6% au între 36-50 de ani, 79, 4% au între 51-65 de ani, 71, 4% au peste 65 de ani[11].

Și ei locuiesc la oraș în procent de 73, 7% și de 84, 6 % la sat[12].

În concluzie: majoritatea românilor sunt conștienți de derapajul în care România se află în clipa de față și, cu precădere, oamenii de la sate.

Dintre cei care au o părere negativă despre situația României 85, 1% nu au studii sau au studii elementare, 79, 6% au studii medii iar 68, 9 % au studii superioare[13]…semn că cei mai afectați sunt cei din prima categorie.

Doar 2% dintre intervievați au răspuns că sunt foarte mulțumiți de nivelul lor de trai[14]…și 3, 6 % dintre ei au vârste între 18-35 de ani[15]Euforia își spune cuvântul…

Însă 50% au răspuns că presimt faptul că în 2012 o vor duce și mai prost decât în 2011[16]. Și cred că au dreptate

Dintre ei 41, 5% au între 18-35 de ani, 49, 9% au între 36-50 de ani, 56, 2% au între 51-65 de ani și 53, 6% au peste 65 de ani[17].

61% dintre români consideră 2011 mai prost din punct de vedere economic decât 2010[18], 56, 7% din acest procent fiind din Transilvania și Banat, 62, 1% din sudul României, din București și Dobrogea iar 67, 5% din Moldova[19].

26% dintre respondenți s-au temut în 2011 să nu își piardă locul de muncă. 17% s-au temut de boală, 16% de creșterea prețurilor, 16% de diminuarea veniturilor, 14% nu au văzut nicio altă perspectivă[20].

52% dintre ei au foarte puțină încredere în Parlament[21], pe când doar 46% au foarte puțină încredere în președintele țării[22]…când Parlamentul ar trebui să fie cel mai credibil…pentru că acolo se fac legile…iar președintele actual al României a inițiat cele mai multe neplăceri ale românilor…

Însă 41% au foarte puțină încredere și în partidele politice[23]…deși ele stabilesc viitorul României.

21% au foarte puțină încredere și în Uniunea Europeană[24], 19% în media[25], 34% în FMI[26], 24% în primari[27]

58% dintre intervievați arată cu degetul spre autoritățile române, considerându-le responsabile de dezastrul României[28].

41% dintre români îl consideră vinovat pe Traian Băsescu (președinte) pentru nefericirea românilor și 31% pe Emil Boc (premier)[29].

78% consideră că actuala guvernare e coruptă și  67% că e incompetentă[30].

67% dintre români nu cred că vom scăpa de criza economică în 2012[31], pe când 74% vor un alt guvern[32].

52% consideră că prioritatea României este crearea de noi locuri de muncă, 19% vorinvestiții, 14% vor agricultură, 6% vor creșterea salariilor bugetarilor[33].

42% dintre români vor relații mai bune ale României cu Germania, 19% cu USA și 12% cu Rusia[34].

Doar 37% au mărturisit că au împrumutat bani în 2011 (se înțelege: de la bănci)[35] iar 40% au datorii neplătite[36].

Însă 74% dintre români au spus că nu au achiziționat nimic important în 2011 pentru familia lor[37]. Adică nu și-au cumpărat casă, mașină, teren, nu și-au mobilat casa, nu și-au cumpărat lucruri de preț…

Ce au cumpărat totuși românii în 2011?

18% și-au cumpărat aparate electrocasnice, 17% și-au renovat casa, 16% și-au cumpărat o mașină, 10% au cumpărat mobilă în casă, 10% și-au cumpărat o locuință, 4% și-au construit o casă, 4% și-au cumpărat unelte agricole, 3% un computer, 3% materiale de construcție, 2% animale în gospodărie, 2% și-au instalat centrale termice, 1% și-au cumpărat un teren[38]

Și cum să ne așteptăm la prezență online recentă numeroasă…dacă doar 3% dintre români și-au cumpărat computer în 2011?

Nu știu cât de reală e cifra asta: 89% nu au dat șpagă în 2011[39]. Poate că nu au înțeles despre ce e vorba sau nu știu că șpaga nu înseamnă doar bani

Însă, puțin mai încolo, respondenții au mărturisit că 49% au dat șpagă la medic, 19% când s-au dus la spital, 3% la facultate, 3% la poliție și 4% în altă parte[40].

O fi zis vreunul că a dat șpagă la Biserică?

97% dintre intervievați se uită la televizor, 94% au telefon, 89% au cumpăratmedicamente, 87% mănâncă dulciuri, 83% beau cafea, 81% ascultă radio[41].

80% dintre ei au mers la Biserică în 2011 și 76% au cumpărat flori[42].

Însă doar 41% dintre ei și-au cumpărat cărți[43]. Iar dacă își cumpărau cărți mai multe…și le și citeau, plus să se roage mai mult…și să muncească și mai mult cred că altfel arătau lucrurile în România.


[3] Elena Stan, Studiu: românii majori consumă bere de sărbătoricf.http://www.jurnalul.ro/economia/studiu-romanii-majori-consuma-bere-de-sarbatori-600111.htm.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

[9] IRES 2011, p. 2.

[10] Idem, p. 4.

[11] Idem, p. 5.

[12] Idem, p. 6.

[13] Idem, p. 7.

[14] Idem, p. 9.

[15] Idem, p. 10.

[16] Idem, p. 11.

[17] Idem, p. 12.

[18] Idem, p. 16.

[19] Idem, p. 17.

[20] Idem, p. 24.

[21] Idem, p. 28.

[22] Idem, p. 30.

[23] Idem, p. 33.

[24] Idem, p. 34.

[25] Idem, p. 38.

[26] Idem, p. 42.

[27] Idem, p. 44.

[28] Idem, p. 58.

[29] Idem, p. 65.

[30] Idem, p. 68.

[31] Idem, p. 77.

[32] Idem, p. 81.

[33] Idem, p. 85.

[34] Idem, p. 91.

[35] Idem, p. 107.

[36] Idem, p. 118.

[37] Idem, p. 126.

[38] Idem, p. 130.

[39] Idem, p. 135.

[40] Idem, p. 137.

[41] Idem, p. 143.

[42] Idem, p. 144.

[43] Idem, p. 146.

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [22]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a, a 21-a

***

85. Beculețele de iarnă

În București, în decembrie 2011, primarul general Sorin Oprescu a aprins 2.607.832 de beculețe, ele întinzându-se pe 21, 3 kilometri[1].

Măcar beculețe să avem…dacă sărăcia ne bântuie…și bunul simț râncezește în noi…

 ***

86. Hipermarketuri, supermarketuri…

 • Marca Cora s-a înființat în 1974, în Franța[2] și „în prezent [2011], cu asocieri și franciză există 81 de hipermarket-uri sub sigla Cora, în Franța, România, Ungaria, Belgia și Luxemburg, iar grupul este într-o continuă expansiune. În total, peste 22.000 de salariați”[3].

• „Grupul Carrefour este cel mai mare distribuitor european și cel de-al doilea la nivel mondial operând mai multe tipuri de magazine: hipermarketuri, supermarketuri, hard discount și magazine de vecinătate.

Prezent în 32 de țări din lume cu peste 9.500 magazine, grupul Carrefour numără peste 471.000 de angajați.

În România, grupul Carrefour exploatează în prezent 23 de hipermarketuri și 37 de supermarketuri”[4].

E tot de proveniență franceză, având 40 de ani de existență[5].

Mega Image e o companie înființată în 1995[6] și este „una dintre primele rețele de supermarketuri apărute”[7] în România. Face parte „din Delhaize Group, retailer internațional înființat în 1867 în Belgia ce operează pe trei continente”[8].

 „În prezent, Mega Image este unul din cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România și cel mai mare lanț din București.

Rețeaua cuprinde 72 de magazine, dintre care 12 Red Market, 2 Shop&Go și activează în București (inclusiv Ilfov), Ploiești, Constanța, Brașov și Dâmbovița”[9].

Real și-a deschis primul hipermarket în Polonia în 1997, având acum 49 în Polonia. În Turcia a pătruns în 1998 și are acolo acum 11. În Rusia a ajuns în 2005 și are 11 acolo și din 2006 este și în România[10].

Real face parte din compania METRO GROUP, care „este unul din cele mai importante grupuri de comerț internațional și cu amănuntul, aflat pe locul trei în lume.

La ora actuala METRO GROUP este prezent în 33 de țări, unde deține peste 2.100 de magazine în care lucrează în jur de 290.000 de angajați”[11].

Primul hipermarket Real din România s-a deschis la Timișoara în luna martie a anului 2006. În 2011, în România, sunt 25 de hipermarketuri[12].

Auchan „(www.auchan.com) este una dintre cele mai importante companii de retail din lume, prezentă în 12 țări, prin cele patru divizii ale sale: hipermarketuri, supermarketuri, centrele comerciale Immochan și banca Accord.

Pe segmentul hipermarketurilor Auchan este un specialist al magazinelor de mari dimensiuni.

În Romania, în toate orașele unde sunt prezente, magazinele Auchan sunt cele mai mari pe acest segment și înregistrează cel mai mare trafic de clienți”[13].

Grupul Auchan e prezent în 12 țări, deține 599 hipermarketuri, 749 supermarketuri, 314 Centre comerciale Immochan, Banca Accord, a avut 42, 5 miliarde de euro cifra de afaceri în 2010 și a avut 262. 000 colaboratori în 2010[14].

Billa s-a înființat în 1950, la Viena, în anii ‘90 Billa e achiziționată de grupul german REWE International AG și se extinde[15] și, în prezent, în Austria există „peste 1.000 de magazine, fiind cel mai important comerciant din această țară”.

În afara Austriei, Billa există și în „Italia, Cehia, Slovacia, Croația, Ucraina, Bulgaria, Rusia și România”[16].

În România a apărut primul supermarket Billa în 4 februarie 1999, în București, în cartierul Titan. Tot în 1999 a deschis supermarketul din Constanța, în 2004 având 13 magazine.

În 2009, la 10 ani de prezență în România, existau 43 de supermarketuri Billa[17].

În 2011, Billa are „55 de magazine [în România] și are peste 3.500 de angajați, fiind unul dintre principalii angajatori din România”[18].

În concluzie: n-avem bani dar consumăm mult…încât nimeni nu vrea să plece de la noi.


[3] Ibidem.

[5] Ibidem.

[7] Ibidem.

[8] Ibidem.

[9] Ibidem.

[14] Ibidem.

[16] Ibidem.

[17] Ibidem.

[18] Ibidem.

Statistici. Concluzii. Sublinieri. Lucruri văzute de-aproape [21]

Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, a 11-a, a 12-a, a 13-a, a 14-a, a 15-a, a 16-a, a 17-a, a 18-a, a 19-a, a 20-a

***

84. Top 10 în căutările Google pe 2011

Pentru mine e unul contrariant[1]…pentru că unele nume nu îmi spun nimic la prima vedere.

Nu știu cine e Rebecca Black…dar a fost pe locul 1 în căutările Google.

Și când deschidem pagina de prezentare[2] a nominalizării sale în top aflăm că are 13 ani, e cântăreață și cu cântecul Friday[3] a avut peste 167 de milioane de vizionări pe You Tube.

Iar dacă domnișoara e apreciată pentru cântecul acesta…înseamnă că tinerii care o admiră au gust îndoielnic în materie de muzică.

Locul 2: lansarea Google +…Și asta mi se pare o căutare normală…atâta timp cât există milioane de oameni care utilizează Gmail și toate avatarurile sale online…și e o căutare Google pe Google…

Ryan Dunn? I-am văzut fața…mi-e cunoscută…dar nu știu cine estece face

Pagina sa de prezentare[4]…ne vorbește despre faptul că era un prezentator cu priză la public și că a murit într-un accident de mașină pe data de 20 iunie 2011. Avea doar 34 de ani…și căutările denotă simpatia pentru șourile lui.

La fel stă treaba, pentru mine, și cu Casey Anthony: parcă o cunosc din vedere…din vederea onlineului.

Acuzată de crimă…a fost găsită nevinovată[5].

Pe locul 5 e un șutăr…care s-a vândut în 5 milioane de exemplare în prima săptămână de la ieșirea pe piață[6].

Câte milioane s-au piratat însă…că îl găsești la download peste tot[7]?

Iphone 5 e pe locul 6…Însă a fost vorba de lansarea lui 4S…și nu a lui Iphone 5.

Pe Adele, de pe locul 7…o cunosc…n-o cunosc?!…

N-am ascultat nimic de ea, e cântăreață…dar cred că i-am văzut numele pe undeva.

Ce a făcut Adele[8]? A dat lovitura cu albumul numit 21…care s-a vândut în 208.000 exemplare, în UK, în prima săptămână de la lansare și a stat pe locul 1, în topul englezesc, timp de 16 săptămâni în mod consecutiv. Prin aceasta întrecând un record absolut, care era valabil de…22 de ani[9]

Pe locul al 8-lea o altă dramă: accidentul atomic de la Fukushima…mediatizat și în media românească.

Locurile 9 și 10 au legătură internă: moartea lui Steve Jobs[10] și lansarea lui iPad 2[11], ca omagiu adus muncii lui Jobs…ambele amplu mediatizate și în spațiul mediatic românesc.

Însă, după cum se observă, nimic despre Dumnezeu, despre credință, despre valori perene, despre istorie sau probleme profund umane.

Muzică, drame, jocuri…toate văzute spectacular…ca niște curiozități de moment

Pentru că drama națională din Japonia a fost mediatizată…oamenii s-au uitat la TV și au căutat în online.

A murit Jobs, a apărut un joc, un gadget…s-a făcut vâlvă în jurul lor…de aceea s-a și căutat la nivel online numele lor…

Cu alte cuvinte, dacă nu se implică o mare masă de oameni să informeze sau să manipuleze o lume întreagă…lumea stă și mestecă ce are la dispoziție în prezent.

Dacă sunt stimulați spre ceva…se duc buluc acolo…Dacă nu…se uită la ce au…fac ceea ce au învățat de multstaționează în propria lor cotidianitate.

Concluzia concluziilor: democratizarea accesului la online, adică la informația de orice fel…arată faptul că oamenii nu știu, în marea lor majoritate, să aleagă, să distingă între lucrurile esențiale și maculatură.

Tocmai de aceea se bulucesc online, cu milioanele, pe un cântec, pe o imagine, pe un film, pe lucruri distractive și lascive, violente sau tenebroase…pentru că nu au căutări reale, profunde, serioase.

Vin în online nu ca să se educe…ci ca să piardă timpul. Numai că îl pierd (asta îmi pare rău, tare rău) în mod lamentabil, pe lucruri de duzină…


[1] Îl găsim aici: http://www.googlezeitgeist.com/ro…și e rezumabil în fotografia supra.

Page 1 of 4

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno