Update-ul din 10 octombrie 2007 de pe „Creştin Ortodox. ro”
 |
|
Biserica Sfantul Gheorghe – Capra este una din bisericile translate de pe locul initial – care a fost in Soseaua Pantelimon 131. Initiativa construirii lacasului apartine lui Constantin Dutulescu zis Capra – negustor de zarzavaturi, si sotiei sale Eufrosina, la fonduri contribuind 150 de enoriasi ai parohiei. Biserica a fost ridicata pe terenul donat de primul ctitor, in anul 1877, in timpul Domnitorului Carol I si al Mitropolitului Nifon, potrivit pisaniei. In anul 1924 s-au facut repar atii generale, s-a recladit din zid pridvorul care era provizoriu, s-a adaugat amvonul |
 Manastirea Mont Saint MichelManastirea Mont Saint Michel se ridica pana la o inaltime de 165 de metri, in inima unui imens golf, pe o stanca de granit ce masoara un kilometru de la un capat la celalalt. Manastire si castel totodata, unica prin forma, aceasta se afla in Golful Saint Malo (nord-vestul Frantei) din Marea Manecii, la limita dintre Bretania si Normandia. La inceputul secolului al XVIII-lea, in anul 708, episcopul Aubert de Avranches, in urma unei aparitii a arhanghelului Mihail, primeste ordinul de a construi un edificiu pe muntele Tombe, numit asa datorita faptului ca fusese folosit |
|
Substanta relatiei dintre om si ingerul sau pazitor – spune Serghei Bulgakov – este iubirea. Din pacate, termenul a devenit, prin suprafrecventa si sentimentalism, aproape inutilizabil. Invocata la tot pasul, in cele mai diverse imprejurari, „iubirea” sucomba in propria ei sublimitate. Spui „iubire” si toata asistenta surade duios, prada unei emotivitati difuze. Se subintelege ca s-a spus ceva foarte frumos, ceva esential, ceva despre care tot omul are o idee foarte limpede. Cuvantul are un asemenea prestigiu, incat se poate dispensa de analize si definitii
|
|
Omul spiritual al lui Origen, in pofida inrudirii lui cu contemplativii platonicieni, se apropie mult mai mult de tipul ascetului crestin. Spiritualitatea sa platoniciana, a evadarii, a fugii de lume si a reintoarcerii la Dumnezeu prin contemplatie, este pe cale de a deveni o disciplina a mantuirii, o asceza crestina. Cu toate acestea, mistica intelectualista alexandrina nu a prins radacina in primele generatii de mari asceti din Egipt. Nu gasim nici o urma in viata Sfantului Antonie, scrisa de Sfantul Atanasie, care sa realizeze acea superioritate a caii contemplative fata de calea faptelor |
|
Fara indoiala ca, dupa Dumnezeu, omul este fiinta cea mai tainica si mai nepatrunsa din toate lumile cunoscute gandirii omenesti. In nemarginirile fara fund ale fiintei omenesti traiesc si se inviforeaza antiteze de neimpacat: viata si moartea, binele si raul, Dumnezeu si diavolul – si tot ce exista in ele si in jurul lor. Prin toate religiile, filosofiile, stiintele, culturile si civilizatiile lui, neamul omenesc s-a straduit, in esenta, sa dezlege o singura problema, a-tot-problema: problema omului. Si, din toate chinurile si muceniciile lui, si-a faurit cel mai mare idol, pe care l-aslujit ca |
|
Din analiza noastra asupra elenismului crestin, asa cum a fost acesta intruchipat de Mihail Psellos, reiese faptul ca rolul filozofiei in teologia bizantina a fost la fel de semnificativ pe cat fusese dintotdeauna in gandirea crestina. Mai putin proeminent in abordarile istorice conventionale, insa, in realitate, un factor cu atat mai influent in precizarea anumitor doctrine il constituie evlavia monastica – sau, pentru a folosi termenul tehnic, „spiritualitatea”. Faptul devenise deja vizibil in momente precum cel al victoriei impotriva iconoclasmului |
Pr. Dorin.