Comunicare
Dumnezeu vorbeşte neîntrerupt cu omul. Şi nu numai cu oamenii aleşi, cu cei care Îl ascultă, care ascultă glasul Lui, ci şi cu cei nedrepţi şi păcătoşi, care nu Îl ascultă. Pentru că ei, chiar dacă nu Îl ascultă, Îl aud. Şi aceştia vorbesc în permanenţă cu conştiinţa lor şi cu El Însuşi, chiar dacă, prin păcate multe, înăbuşă conştientizarea şi recunoaşterea în ei înşişi a acestei convorbiri permanente.
Inclusiv aparenta tăcere a lui Dumnezeu şi nepedepsirea imediată a păcatelor este un mod de a comunica cu noi. Pentru cei care au ochi să vadă, din exemplul altora sau în ei înşişi, se face cunoscut faptul că răspunsul lui Dumnezeu vine mai devreme sau mai târziu, după cum Pronia Sa îngăduie şi după cum Înţelepciunea Sa judecă, cu dreptate, faptele noastre.
Acelora care înaintează în relaţia şi cunoaşterea lui Dumnezeu le devine din ce în ce mai desluşită conversaţia lor interioară cu Dumnezeu, se limpedeşte din ce în ce mai mult în ei acest canal al dialogului neîntrerupt cu El, cu Maica Domnului şi cu toţi Sfinţii.
Dumnezeu nu întrerupe niciodată vorbirea cu noi, numai noi înţelegem cu intermitenţe ce ne spune, din cauza egoismului şi a autoizolării noastre de Sine prin păcate.
Psa. Gianina