Epistola I către Tessalonichiini, cap. 4, ed. BYZ
1. Așadar, în cele din urmă, fraților, vă cerem vouă și vă îndemnăm în Domnul Iisus, [ca să trăiți] așa cum ați primit de la noi cum trebuie voi a umbla și a plăcea lui Dumnezeu, pentru ca să prisosiți [și] mai mult.
2. Căci ați cunoscut ce porunci v-am dat vouă prin Domnul Iisus.
3. Căci aceasta este voia lui Dumnezeu: sfințirea voastră [ὁ ἁγιασμὸς ὑμῶν], a sta departe voi de curvie [ἀπέχεσθαι ὑμᾶς ἀπὸ τῆς πορνείας];
4. [ca] să cunoască fiecare [dintre] voi să-și câștige vasul[1] său în sfințire și [în] cinste,
5. nu în patima poftei [μὴ ἐν πάθει ἐπιθυμίας], așa cum [fac] și neamurile care nu L-au cunoscut pe Dumnezeu;
6. a nu păcătui împotrivă și a nu înșela în [vreun] lucru pe fratele său; fiindcă răzbunător [este] Domnul pentru toate acestea [διότι ἔκδικος ὁ Κύριος περὶ πάντων τούτων], precum v-am și zis mai înainte vouă și ne-am mărturisit.
7. Căci Dumnezeu nu ne-a chemat pe noi la necurăție [Οὐ γὰρ ἐκάλεσεν ἡμᾶς ὁ Θεὸς ἐπὶ ἀκαθαρσίᾳ], ci la sfințire [ἀλλ᾽ ἐν ἁγιασμῷ].
8. De aceea, cel care se leapădă, nu de om se leapădă, ci de Dumnezeu, Cel care a și dat pe Duhul Său Cel Sfânt întru voi [τὸν καὶ δόντα τὸ Πνεῦμα Αὐτοῦ τὸ Ἅγιον εἰς ὑμᾶς].
9. Iar despre iubirea frățească nu aveți nevoie a vă scrie vouă; căci voi înșivă sunteți învățați de Dumnezeu spre a vă iubi unii pe alții [αὐτοὶ γὰρ ὑμεῖς θεοδίδακτοί ἐστε εἰς τὸ ἀγαπᾷν ἀλλήλους];
10. căci și faceți aceasta la toți frații cei [care sunt] în toată Machedonia. Și vă îndemnăm pe voi, fraților, a prisosi [și] mai mult,
11. și a vă strădui a fi în liniște și a le lucra pe cele ale voastre și a lucra [cu] propriile voastre mâini [καὶ ἐργάζεσθαι ταῖς ἰδίαις χερσὶν ὑμῶν], precum v-am poruncit vouă;
12. pentru ca să umblați în mod cuviincios față de cei din afară[2] și să [nu] aveți nevoie de nimeni.
13. Și nu voim a nu cunoaște voi, fraților, despre cei adormiți, ca să nu vă întristați, precum și ceilalți care nu au nădejde [καθὼς καὶ οἱ λοιποὶ οἱ μὴ ἔχοντες ἐλπίδα][3].
14. Căci de credem că Iisus a murit și a înviat, așa și Dumnezeu [οὕτως καὶ ὁ Θεὸς], pe cei adormiți prin Iisus [τοὺς κοιμηθέντας διὰ τοῦ Ἰησοῦ][4], îl va aduce [îi va aduce] împreună cu El [ἄξει σὺν Αὐτῷ].
15. Căci aceasta vă zicem vouă în cuvântul Domnului, că noi, cei vii, cei rămași la venirea Domnului [οἱ περιλειπόμενοι εἰς τὴν παρουσίαν τοῦ Κυρίου], nu o să mergem înaintea celor adormiți [οὐ μὴ φθάσωμεν τοὺς κοιμηθέντας].
16. Că[ci] Însuși Domnul în[tru] poruncă, la glasul Arhanghelului și în[tru] trâmbița lui Dumnezeu, Se va coborî din cer și cei morți în Hristos vor învia întâi [καὶ οἱ νεκροὶ ἐν Χριστῷ ἀναστήσονται πρῶτον];
17. apoi noi, cei vii[5], cei rămași, împreună cu ei vom fi răpiți în nori [ἅμα σὺν αὐτοῖς ἁρπαγησόμεθα ἐν νεφέλαις][6], întru întâmpinarea Domnului întru văzduh [εἰς ἀπάντησιν τοῦ Κυρίου εἰς ἀέρα]; și așa pururea cu Domnul vom fi.
18. Astfel încât, mângâiați-vă unii pe alții cu cuvintele acestea!
[1] Trupul.
[2] Cu cei din afara Bisericii.
[3] Nădejde de mântuire.
[4] Pe cei care au adormit creștinește, în credință vie în Dumnezeu.
[5] Cei care vor fi vii la venirea Domnului.
[6] În norii slavei Sale.