Epistola a II-a către Corintiini, cap. 11, 17-33, cf. BYZ

17. Ceea ce grăiesc, nu grăiesc după Domnul, ci ca în nebunie [ἀλλ᾽ ὡς ἐν ἀφροσύνῃ], în această stare a laudei [ἐν ταύτῃ τῇ ὑποστάσει τῆς καυχήσεως].

18. [Și] întrucât mulți se laudă după trup, și eu mă voi lăuda.

19. Căci, înțelepți fiind [voi], în mod bucuros îi îngăduiți pe cei nebuni.

20. Căci răbdați, dacă cineva vă înrobește pe voi, dacă vă mănâncă cineva[1], dacă vă asuprește cineva, dacă se mândrește cineva [asupra voastră], dacă cineva vă lovește pe voi întru față.

21. După necinste zic, ca [și] când noi am fost slabi; iar în care cineva are să îndrăznească – în nebunie zic – îndrăznesc și eu.

22. Evrei sunt? Și eu! Israilite[ni][2] sunt? Și eu! Sămânța lui Avraam sunt? Și eu!

23. Slujitori ai lui Hristos sunt? Înnebunind, grăiesc [παραφρονῶν, λαλῶ]: Eu mai mult [decât ei]! În osteneli peste măsură [Ἐν κόποις περισσοτέρως], în răni peste măsură [ἐν πληγαῖς ὑπερβαλλόντως], în temnițe peste măsură [ἐν φυλακαῖς περισσοτέρως], în morți adesea [ἐν θανάτοις πολλάκις],

24. de la iudei de 5 ori 40 [de lovituri] fără una am luat [ὑπὸ ἰουδαίων πεντάκις τεσσαράκοντα παρὰ μίαν ἔλαβον].

25. De 3 ori am fost bătut cu toiagul [Τρὶς ἐραβδίσθην], o dată am fost lovit cu pietre [ἅπαξ ἐλιθάσθην], de 3 ori am naufragiat [τρὶς ἐναυάγησα], o noapte și o zi am făcut-o în adâncul [νυχθήμερον ἐν τῷ βυθῷ πεποίηκα][mării];

26. [în] călătorii adesea [ὁδοιπορίαις πολλάκις], [în] primejdiile râurilor [κινδύνοις ποταμῶν], [în] primejdiile tâlharilor [κινδύνοις λῃστῶν], [în] primejdii de la neam[ul meu][κινδύνοις ἐκ γένους][3], [în] primejdii de la neamuri [κινδύνοις ἐξ ἐθνῶν][4], [în] primejdii în cetate, [în] primejdii în pustie, [în] primejdii pe mare, [în] primejdii în[tre] frații cei falși [κινδύνοις ἐν ψευδαδέλφοις];

27. [în] osteneală și [în] trudă [ἐν κόπῳ καὶ μόχθῳ], în privegheri adesea [ἐν ἀγρυπνίαις πολλάκις], [în] foame și [în] sete [ἐν λιμῷ καὶ δίψει], în posturi adesea [ἐν νηστείαις πολλάκις], [în] răceală și [în] golătate [ἐν ψύχει καὶ γυμνότητι].

28. În afară de cele din afară [Χωρὶς τῶν παρεκτός], povara mea cea de fiecare zi [ἡ ἐπισύστασίς μου ἡ καθ᾽ ἡμέραν][este] grija [pentru] toate Bisericile [ἡ μέριμνα πασῶν τῶν Ἐκκλησιῶν].

29. Cine este slab și [eu] nu sunt slab? Cine este poticnit [se poticnește], iar eu nu sunt arzând?

30. Dacă trebuie a mă lăuda, [atunci cu] cele ale slăbiciunii mele mă voi lăuda.

31. Dumnezeu și Tatăl Domnului Iisus Hristos a cunoscut, Cel fiind binecuvântat întru veci, că nu mint.

32. În Damascos, etnarhul [ὁ ἐθνάρχης][5] împăratului Aretas [Ἁρέτας[6]] păzea cetatea damaschinilor[7], voind să mă prindă;

33. și printr-o fereastră, în coș, am fost lăsat în jos prin zid, și am scăpat [din] mâinile lui.


[1] Dacă vă mănâncă cele ale voastre și timpul și sănătatea voastră.

[2] De la forma de N. pl. ἰσραηλῖταί.

[3] De la poporul evreu din care fac parte.

[4] De la neamurile păgâne la care propovăduiesc.

[5] Guvernatorul.

[6] Forma de N. În text e forma de G.

[7] De la forma de N. pl. δαμασκηνοί. În text e forma de G. pl.