Categorie: Traduceri 3

1. Pe Presbiterii [Πρεσβυτέρους] cei din[tre] voi îi rog, cel împreună Presbiter și mărturisitor al Patimilor lui Hristos [ὁ συμπρεσβύτερος καὶ μάρτυς τῶν τοῦ Χριστοῦ Παθημάτων], care [este] și părtaș al slavei celei ce va să fie descoperită:

2. Păstoriți cea din[tre] voi turmă a lui Dumnezeu [ποιμάνατε τὸ ἐν ὑμῖν ποίμνιον τοῦ Θεοῦ], cercetând-o nu cu sila [ἐπισκοποῦντες μὴ ἀναγκαστῶς], ci de bunăvoie [ἀλλ᾽ ἑκουσίως]! Nici [pentru] câștig necinstit [μηδὲ αἰσχροκερδῶς], ci cu râvnă [ἀλλὰ προθύμως]!

3. Nici ca stăpânind sorții [μηδὲ ὡς κατακυριεύοντες τῶν κλήρων], ci exemple făcându-vă turmei [ἀλλὰ τύποι γινόμενοι τοῦ ποιμνίου]!

4. Și a fost arătat Arhipăstorul [Καὶ φανερωθέντος τοῦ Ἀρχιποίμενος] [și] veți primi cununa cea neveștejită a slavei [κομιεῖσθε τὸν ἀμαράντινον τῆς δόξης στέφανον].

5. De asemenea, cei mai tineri, supuneți-vă Presbiterilor! Și toți, fiind supuși unii față de alții, îmbrăcați-vă [în] smerita cugetare [τὴν ταπεινοφροσύνην ἐγκομβώσασθε]! Că[ci] Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har [ταπεινοῖς δὲ δίδωσιν χάριν].

6. Așadar, smeriți-vă sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, pentru ca pe voi să vă înalțe la vreme!

7. Toată grija voastră ați aruncat-o spre El, că[ci] a Lui este grija pentru voi.

8. Fiți treji [Νήψατε], privegheați [γρηγορήσατε]! Potrivnicul vostru diavolul [ὁ ἀντίδικος ὑμῶν διάβολος], ca leul răcnind [ὡς λέων ὠρυόμενος], umblă căutând pe cine să înghită [περιπατεῖ ζητῶν τίνα καταπίῃ].

9. Căruia stați împotrivă tari în credință, [căci] ați cunoscut [că] aceleași patimi[1] [cu] frăția voastră din lume [trebuie] să pătimiți!

10. Iar Dumnezeul a tot harul [Ὁ δὲ Θεὸς πάσης χάριτος], Cel care v-a chemat pe voi la slava Sa cea veșnică în Hristos Iisus, puțin a pătimit El [ca] să vă desăvârșească pe voi [ὀλίγον παθόντας Αὐτὸς καταρτίσαι ὑμᾶς], [dar] vă va întări, vă va împuternici, vă va face neclintiți.

11. A Lui [este] slava și tăria întru vecii vecilor. Amin!

12. Prin Siluanos [Σιλουανός[2]], fratele cel credincios vouă, precum este socotit [de către mine], prin puține [cuvinte] am scris, îndemnându-vă și mărturisindu-vă a fi adevăratul har al lui Dumnezeu acesta, întru care ați stat.

13. Vă îmbrățișează pe voi [Biserica] cea împreună aleasă din Babilon [Βαβυλών[3]], [dar] și Marcos [Μάρκος], fiul meu[4].

14. Îmbrățișați-vă unii pe alții cu sărutarea dragostei! Pace vouă, tuturor celor în Hristos Iisus! Amin!

---

[1] Aceleași suferințe pentru Domnul.

[2] Forma de N. În text e forma de G.

[3] Forma de N. În text e forma de D.

[4] Fiul meu duhovnicesc.

1. Așadar, [dacă] Hristos a pătimit pentru noi [în] trup [Χριστοῦ παθόντος ὑπὲρ ἡμῶν σαρκί], și voi [în] același gând înarmați-vă [καὶ ὑμεῖς τὴν αὐτὴν ἔννοιαν ὁπλίσασθε[1]]! Că[ci], Cel care a pătimit în trup, a fost încetând păcatul [ὅτι, ὁ παθὼν ἐν σαρκί, πέπαυται ἁμαρτίας[2]];

2. [ca omul] să nu mai trăiască cealaltă vreme în trup întru poftele oamenilor [εἰς ἀνθρώπων ἐπιθυμίαις], ci [întru] voia lui Dumnezeu [ἀλλὰ θελήματι Θεοῦ].

3. Căci destul ne [este] nouă, [că în] vremea vieții care a trecut voia neamurilor [a fost] să lucrăm, [căci] am umblat în destrăbălări [ἀσελγείαις], [în] pofte [ἐπιθυμίαις], [în] beții [οἰνοφλυγίαις], [în] petreceri [κώμοις], [în] chefuri [πότοις] și [în] neîngăduite închinări la idoli [καὶ ἀθεμίτοις εἰδωλολατρείαις];

4. în[tru] care sunt nedumeriți, nemaialergând voi împreună [cu ei] spre aceeași revărsare a destrăbălării, [și acum] defăimându-vă;

5. [dar] care vor da cuvânt Celui gata având să judece viii și morții.

6. Căci spre aceasta și celor morți a fost binevestind [Εἰς τοῦτο γὰρ καὶ νεκροῖς εὐηγγελίσθη][3], ca să fie judecați după oameni [în] trup [ἵνα κριθῶσιν μὲν κατὰ ἀνθρώπους σαρκί], dar să trăiască după Dumnezeu în duh [ζῶσιν δὲ κατὰ Θεὸν πνεύματι].

7. Iar sfârșitul tuturor s-a apropiat. Așadar, fiți sănătoși la minte [σωφρονήσατε] și fiți treji întru rugăciuni [καὶ νήψατε εἰς τὰς προσευχάς]!

8. Dar, mai înainte de toate, având întru voi dragostea cea râvnitoare [ἀγάπην ἐκτενῆ], că[ci] dragostea va acoperi mulțimea păcatelor [ὅτι ἀγάπη καλύψει πλῆθος ἁμαρτιῶν].

9. Iubitori de străini [fiți] unii spre alții [φιλόξενοι εἰς ἀλλήλους], fără cârtiri [ἄνευ γογγυσμῶν]!

10. Fiecare precum a luat harisma [χάρισμα], întru voi înșivă pe El slujindu-L [εἰς ἑαυτοὺς Αὐτὸ διακονοῦντες], ca buni iconomi ai harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu [ὡς καλοὶ οἰκονόμοι ποικίλης χάριτος Θεοῦ].

11. Dacă cineva grăiește, ca zicerile lui Dumnezeu [să grăiască]! Dacă cineva slujește, [să slujească] ca din tărie, cum dăruie Dumnezeu! Pentru ca în toate să fie slăvit Dumnezeu prin Iisus Hristos, a Căruia este slava și tăria întru vecii vecilor. Amin.

12. Iubiților, nu vă nedumeriți de aprinderea din voi [înșivă], cea făcându-se spre ispitirea voastră, ca [și cum ceva] străin întâmplâdu-vi-se vouă [vi s-ar fi întâmplat vouă]!

13. Ci, în măsura în care sunteți părtași Patimilor lui Hristos [κοινωνεῖτε τοῖς τοῦ Χριστοῦ Παθήμασιν], bucurați-vă, ca și la revelarea slavei Sale să vă bucurați veselindu-vă [ἵνα καὶ ἐν τῇ ἀποκαλύψει τῆς δόξης Αὐτοῦ χαρῆτε ἀγαλλιώμενοι]!

14. Dacă sunteți ocărâți în numele lui Hristos, fericiți [sunteți]; că[ci] Duhul lui Dumnezeu și al slavei Se odihnește în[tru] voi [ὅτι τὸ τῆς δόξης καὶ τὸ τοῦ Θεοῦ Πνεῦμα ἐφ᾽ ὑμᾶς ἀναπαύεται]; de către ei fiind blasfemiat, iar de către voi fiind slăvit.

15. Căci nu [cumva] vreunul [dintre] voi să pătimească ca ucigaș sau hoț sau făcător de rele sau ca amestecător în cele străine [ἢ ὡς ἀλλοτριοεπίσκοπος[4]]!

16. Dar dacă [pătimește] ca creștin [ὡς χριστιανός], să nu se rușineze, ci să slăvească pe Dumnezeu în partea aceasta [δοξαζέτω δὲ τὸν Θεὸν ἐν τῷ μέρει τούτῳ]!

17. Că[ci] vremea [este] să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu[5] [Ὅτι ὁ καιρὸς τοῦ ἄρξασθαι τὸ κρίμα ἀπὸ τοῦ οἴκου τοῦ Θεοῦ]. Iar dacă [începe] în primul rând de la noi, care [va fi] sfârșitul celor neascultători Evangheliei lui Dumnezeu?

18. Iar dacă cel Drept cu greutate este mântuit [Καὶ εἰ ὁ Δίκαιος μόλις σῴζεται], cel neevlavios și păcătos unde se va arăta?

19. Astfel încât și cei care pătimesc după voia lui Dumnezeu, ca Ziditorului Celui credincios să-și încredințeze [παρατιθέσθωσαν[6]] sufletele lor în facerea de bine [ἐν ἀγαθοποιΐα[7]]!

---

[1] Formă unică în BYZ.

[2] A încetat lucrarea păcatului în firea Sa umană, prin aceea că nu a păcătuit nicidecum.

[3] A fost binevestind Domnul, în coborârea Sa la Iad.

[4] Formă unică în BYZ.

[5] De la Biserica Lui.

[6] Formă unică în BYZ.

[7] O altă formă unică în BYZ.

1. Așadar, am lepădat [lepădând] toată răutatea și toată viclenia și fățărniciile [ὑποκρίσεις] și invidiile [φθόνους] și toate clevetirile [καταλαλιάς],

2. precum pruncii cei nou-născuți [ὡς ἀρτιγέννητα βρέφη], să doriți laptele cel rațional [și] nealterat [τὸ λογικὸν ἄδολον γάλα ἐπιποθήσατε], ca prin el să creșteți,

3. de ați gustat că bun [este] Domnul [εἴπερ ἐγεύσασθε ὅτι χρηστὸς ὁ Κύριος]!

4. Către Care apropiindu-vă, [către] piatra cea vie, [însă] de oameni lepădată, dar lângă Dumnezeu aleasă, de preț,

5. și voi înșivă ca pietre vii fiind zidiți casă duhovnicească [καὶ αὐτοὶ ὡς λίθοι ζῶντες οἰκοδομεῖσθε οἶκος πνευματικός], preoție sfântă [ἱεράτευμα ἅγιον], [ca] să aduceți jertfe duhovnicești [ἀνενέγκαι πνευματικὰς θυσίας], bineplăcute lui Dumnezeu [εὐπροσδέκτους τῷ Θεῷ], prin Iisus Hristos [διὰ Ἰησοῦ Χριστοῦ].

6. Fiindcă este cuprins în Scriptură: „Iată, pun în Sion piatra cea din capul unghiului [λίθον ἀκρογωνιαῖον], cea aleasă, cea de preț! Și cel care crede în ea nu are să fie rușinat”.

7. Așadar, vouă, celor care credeți [în ea, aceasta este] cinstea [voastră]; dar celor neascultători [este] „piatra pe care au lepădat-o ziditorii [și] aceasta a fost făcută în capul unghiului [οὗτος ἐγενήθη εἰς κεφαλὴν γωνίας]”,

8. și „piatră de poticnire și piatră de sminteală”; care leapădă cuvântul, neascultându-l; spre care au și fost puși.

9. Iar voi [sunteți] seminția cea aleasă [γένος ἐκλεκτόν], preoția cea împărătească [βασίλειον ἱεράτευμα], neamul cel sfânt [ἔθνος ἅγιον], poporul întru stăpânire [λαὸς εἰς περιποίησιν][1], pentru ca să vestiți virtuțile Celui care v-a chemat pe voi din întuneric spre lumina Sa cea minunată [ὅπως τὰς ἀρετὰς ἐξαγγείλητε τοῦ ἐκ σκότους ὑμᾶς καλέσαντος εἰς τὸ θαυμαστὸν Αὐτοῦ φῶς];

10. cei [care] odinioară nu [erați] poporul [οἱ ποτὲ οὐ λαός][Lui], dar acum [sunteți] poporul lui Dumnezeu [νῦν δὲ λαὸς Θεοῦ]; cei [care] nu erați miluiți, dar acum ați fost miluiți.

11. Iubiților, vă îndemn ca pe cei pribegi și străini, a sta departe de poftele cele trupești [ἀπέχεσθαι τῶν σαρκικῶν ἐπιθυμιῶν] care se războiesc împotriva sufletului [αἵτινες στρατεύονται κατὰ τῆς ψυχῆς]!

12. Purtarea voastră având-o bună în[tre] neamuri, pentru ca, în[tru] care vă clevetesc pe voi ca pe cei făcători de rele, din faptele [voastre] cele bune, le-au văzut [văzându-le], să-L slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării [δοξάσωσιν τὸν Θεὸν ἐν ἡμέρᾳ ἐπισκοπῆς][2].

13. Așadar, supuneți-vă [la] toată zidirea cea omenească pentru Domnul [ὑποτάγητε πάσῃ ἀνθρωπίνῃ κτίσει διὰ τὸν Κύριον]! Fie împăratului, ca fiind în stăpânire deasupra;

14. fie ighemonilor, ca prin el trimiși spre pedepsirea celor făcători de rele, dar [spre] lauda celor făcători de bine.

15. Că așa este voia lui Dumnezeu, [ca], făcând faptele cele bune, a amuți neștiința oamenilor celor nebuni [φιμοῦν τὴν τῶν ἀφρόνων ἀνθρώπων ἀγνωσίαν];

16. ca cei liberi [ὡς ἐλεύθεροι][trăind] și nu având libertatea ca acoperământ al răutății [καὶ μὴ ὡς ἐπικάλυμμα ἔχοντες τῆς κακίας τὴν ἐλευθερίαν], ci [trăind] ca robii lui Dumnezeu [ἀλλ᾽ ὡς δοῦλοι Θεοῦ].

17. Pe toți cinstiți-i [Πάντας τιμήσατε]! Iubiți frăția [Τὴν ἀδελφότητα ἀγαπήσατε]! Temeți-vă de Dumnezeu [Τὸν Θεὸν φοβεῖσθε]! Cinstiți-l pe împărat [Τὸν βασιλέα τιμᾶτε]!

18. Slujitorilor, fiți supuși în toată frica stăpânilor [voștri], nu numai celor buni și blânzi, ci și celor necinstiți!

19. Căci acesta [este] harul [Τοῦτο γὰρ χάρις], dacă pentru conștiința lui Dumnezeu rabdă cineva întristări [εἰ διὰ συνείδησιν Θεοῦ ὑποφέρει τις λύπας][3], pătimind în mod nedrept [πάσχων ἀδίκως].

20. Căci ce laudă [este], dacă, păcătuind, și, fiind bătuți, veți răbda? Dar dacă, făcând binele, [dar] și pătimind, veți răbda, acesta [este] harul lângă Dumnezeu.

21. Căci spre aceasta ați fost chemați, că și Hristos a pătimit pentru noi, vouă lăsându-vă exemplu [ὑπογραμμόν], pentru ca să urmați urmelor Sale [ἵνα ἐπακολουθήσητε τοῖς ἴχνεσιν Αὐτοῦ];

22. Care păcat nu a făcut [Ὃς ἁμαρτίαν οὐκ ἐποίησεν], nici [nu] a fost aflată viclenie în gura Sa [οὐδὲ εὑρέθη δόλος ἐν τῷ στόματι Αὐτοῦ];

23. Care, fiind ocărât, nu ocăra, pătimind, nu amenința [ἠπείλει[4]], ci Se da Celui judecând cu dreptate [παρεδίδου δὲ τῷ κρίνοντι δικαίως];

24. Care păcatele noastre El le-a ridicat în trupul Său pe lemn [Ὃς τὰς ἁμαρτίας ἡμῶν Αὐτὸς ἀνήνεγκεν ἐν τῷ σώματι Αὐτοῦ ἐπὶ τὸ ξύλον][5], pentru ca, cei care am murit păcatelor, să trăim dreptății; care, [cu] rana Sa, ați fost vindecați.

25. Căci erați ca oile rătăcite; dar ați fost întorși acum la Păstorul și Episcopul sufletelor voastre [ἀλλ᾽ ἐπεστράφητε νῦν ἐπὶ τὸν Ποιμένα καὶ Ἐπίσκοπον τῶν ψυχῶν ὑμῶν].

---

[1] Poporul aflat în stăpânirea lui Dumnezeu.

[2] În ziua când, luminați de către El, vor crede în El.

[3] Dacă, având conștiința că e slujitorul lui Dumnezeu, primește să pătimească pe cele nedrepte.

[4] Formă unică în BYZ.

[5] Pe lemnul Crucii.

1. Petros [Πέτρος], Apostolul lui Iisus Hristos, străinilor diasporei [παρεπιδήμοις διασπορᾶς] Pontosului, ai Galatiei, ai Cappadochiei, ai Asiei și ai Bitiniei, celor aleși [ἐκλεκτοῖς]

2. după mai înaintea cunoaștere a lui Dumnezeu Tatăl, în[tru] sfințirea Duhului, spre ascultarea și stropirea sângelui lui Iisus Hristos: har vouă și pacea să se înmulțească [întru voi]!

3. Binecuvântat [este] Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel [care], după multa Sa milă, ne-a născut din nou pe noi [ἀναγεννήσας ἡμᾶς][1], întru nădejde vie, prin învierea lui Iisus Hristos din morți,

4. spre moștenire nestricăcioasă și neîntinată și neveștejită [εἰς κληρονομίαν ἄφθαρτον καὶ ἀμίαντον καὶ ἀμάραντον], păstrată în ceruri întru voi [τετηρημένην ἐν οὐρανοῖς εἰς ὑμᾶς],

5. cei [care sunteți] prin puterea lui Dumnezeu păziți, prin credință[2], spre mântuirea cea [care este] gata să fie revelată în vremea de apoi.

6. În[tru] care vă bucurați, [însă] puțin acum, dacă este de trebuință, [fiind] mâhniți cu multe feluri de ispite [λυπηθέντες ἐν ποικίλοις πειρασμοῖς],

7. pentru ca cercarea credinței voastre, [cu] mult mai de preț [decât] aurul cel pierind [pieritor], dar prin foc lămurit, să fie aflată întru laudă și cinste și întru slavă la revelarea lui Iisus Hristos;

8. pe Care, [deși] nu L-ați cunoscut, Îl iubiți, întru Care, acum, nevăzându-L, dar crezând [în El], vă bucurați [cu] bucurie negrăită și slăvită [ἀγαλλιᾶσθε χαρᾷ ἀνεκλαλήτῳ καὶ δεδοξασμένῃ],

9. primind sfârșitul credinței voastre: mântuirea sufletelor.

10. Despre care mântuire au căutat și au încercat să o găsească Profeții, cei [care], despre harul [care este] întru voi, au profețit;

11. cercetând întru care sau [în] ce fel de vreme le arăta Duhul lui Hristos, Cel din ei, mărturisindu-le de mai înainte [despre] patimile întru Hristos [προμαρτυρόμενον τὰ εἰς Χριστὸν παθήματα] și de slăvile [cele] de după acestea [καὶ τὰς μετὰ ταῦτα δόξας].

12. Cărora le-a fost descoperit că nu lor înșiși, ci vouă vă slujeau acestea, care acum a[u] fost vestit[e] vouă, prin cei care v-au binevestit vouă în Duhul Sfânt trimis din cer, spre care doresc [și] Îngerii să privească [εἰς ἃ ἐπιθυμοῦσιν Ἄγγελοι παρακύψαι].

13. Pentru aceea, au încins [încingând] mijloacele minții voastre [ἀναζωσάμενοι τὰς ὀσφύας τῆς διανοίας ὑμῶν], trezindu-vă [νήφοντες], desăvârșit nădăjduiți în harul cel care vă este adus vouă la revelarea lui Iisus Hristos [τελείως ἐλπίσατε ἐπὶ τὴν φερομένην ὑμῖν χάριν ἐν ἀποκαλύψει Ἰησοῦ Χριστοῦ]!

14. Precum copiii ascultării [ὡς τέκνα ὑπακοῆς], nepotrivindu-vă poftelor celor mai dinainte [μὴ συσχηματιζόμενοι ταῖς πρότερον ἐπιθυμίαις], din [vremea] neștiinței voastre,

15. ci, după Sfântul care v-a chemat pe voi, și voi înșivă fiți Sfinți în toată purtarea [ἐν πάσῃ ἀναστροφῇ][voastră]!

16. Fiindcă a fost scris: „Fiți Sfinți, că Eu sunt Sfânt!”.

17. Și dacă Tată Îl chemați pe Cel care judecă cu nepărtinire [τὸν ἀπροσωπολήπτως], după lucrul fiecăruia, petreceți în frică vremea pribegiei voastre [ἐν φόβῳ τὸν τῆς παροικίας ὑμῶν χρόνον ἀναστράφητε]!

18. [Căci] ați cunoscut că nu [cu] cele stricăcioase, [cu] argint sau [cu] aur, ați fost răscumpărați din purtarea voastră cea deșartă, moștenită de la părinți [πατροπαραδότου],

19. ci [cu] scumpul sânge, ca al Mielului fără prihană și nepătat, al lui Hristos,

20. Care a fost cunoscut mai înainte de întemeierea lumii [προεγνωσμένου μὲν πρὸ καταβολῆς κόσμου], dar Care a fost arătat în anii cei mai de pe urmă pentru voi,

21. cei [care] prin El ați crezut întru Dumnezeu, Cel care L-a înviat pe El din morți și slavă Lui I-a dat, astfel încât a fi întru Dumnezeu credința voastră și nădejdea.

22. Sufletele voastre le-ați curățit în ascultarea adevărului, prin Duhul, întru iubire frățească nefățarnică [εἰς φιλαδελφίαν ἀνυπόκριτον], [de aceea], din inimă curată, iubiți-vă unii pe alții cu stăruință [ἀλλήλους ἀγαπήσατε ἐκτενῶς]!

23. [Căci] ați fost născuți din nou nu din sămânță stricăcioasă, ci nestricăcioasă, prin cuvântul cel viu al lui Dumnezeu și rămânând întru veac.

24. Fiindcă, „tot trupul [este] ca iarba și toată slava omului [este] ca floarea ierbii; uscatu-s-a iarba și floarea ei a căzut;

25. dar cuvântul Domnului rămâne întru veac”. Și acesta este cuvântul care a fost bine-vestit întru voi.

---

[1] Prin Botezul nostru sacramental.

[2] Sunteți păziți de Dumnezeu, pentru că credeți în El.

1. Aceasta [este] a treia [oară când] vin către voi. În gura a doi martori și [sau] a trei va sta tot cuvântul.

2. Am zis mai înainte și zic mai înainte, ca fiind de față a doua [oară], iar acum fiind departe le scriu celor care au păcătuit mai înainte și tuturor celorlalți, că dacă am să vin spre [voi] din nou, nu vă voi cruța;

3. deoarece căutați dovada Celui care grăiește în[tru] mine, a lui Hristos, Care întru voi nu este slab, ci [este] tare în[tru] voi;

4. Căci și dacă a fost răstignit din slăbiciune [καὶ γὰρ εἰ ἐσταυρώθη ἐξ ἀσθενείας], însă [este] viu din puterea lui Dumnezeu [ἀλλὰ ζῇ ἐκ δυνάμεως Θεοῦ]. Căci și noi suntem slabi în[tru] El [Καὶ γὰρ ἡμεῖς ἀσθενοῦμεν ἐν Αὐτῷ], însă vom trăi împreună cu El din puterea lui Dumnezeu [care este și] întru voi [ἀλλὰ ζησόμεθα σὺν Αὐτῷ ἐκ δυνάμεως Θεοῦ εἰς ὑμᾶς].

5. Cercetați-vă pe voi înșivă dacă sunteți în credință, încercați-vă pe voi înșivă! Sau nu cunoașteți voi înșivă, că Iisus Hristos este în[tru] voi? Dacă nu [întru] ceva sunteți netrebnici [ἀδόκιμοί].

6. Dar nădăjduiesc că veți cunoaște că noi nu suntem netrebnici.

7. Și mă rog către Dumnezeu [ca] să nu faceți voi niciun rău, nu pentru ca noi să ne arătăm încercați [δόκιμοι], ci pentru ca voi să faceți binele [ἀλλ᾽ ἵνα ὑμεῖς τὸ καλὸν ποιῆτε], iar noi ca netrebnicii să fim.

8. Căci nu putem ceva împotriva adevărului [Οὐ γὰρ δυνάμεθά τι κατὰ τῆς ἀληθείας], ci pentru adevăr [ἀλλ᾽ ὑπὲρ τῆς ἀληθείας].

9. Căci ne bucurăm când noi avem să slăbim, iar voi [veți ajunge] să fiți tari; și [pentru] aceasta ne și rugăm: [pentru] desăvârșirea [κατάρτισιν[1]] voastră.

10. Pentru aceasta, acestea vă scriu, fiind departe, pentru ca, fiind de față, nu în mod riguros să folosesc [μὴ ἀποτόμως χρήσωμαι], [ci] după puterea pe care mi-a dat-o mie Domnul spre zidire [κατὰ τὴν ἐξουσίαν ἣν ἔδωκέν μοι ὁ Κύριος εἰς οἰκοδομήν], iar nu spre dărâmare [καὶ οὐκ εἰς καθαίρεσιν].

11. În cele din urmă, fraților, bucurați-vă! Desăvârșiți-vă [καταρτίζεσθε], mângâiați-vă [παρακαλεῖσθε], aceeași gândiți [τὸ αὐτὸ φρονεῖτε], fiți în pace [εἰρηνεύετε]! Iar Dumnezeul dragostei și al păcii va fi împreună cu voi [καὶ ὁ Θεὸς τῆς ἀγάπης καὶ εἰρήνης ἔσται μεθ᾽ ὑμῶν].

12. Îmbrățișați-vă unii pe alții cu sărutare sfântă [Ἀσπάσασθε ἀλλήλους ἐν ἁγίῳ φιλήματι]!

13. Vă îmbrățișează pe voi toți Sfinții.

14. Harul Domnului Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu și împărtășirea Sfântului Duh [să fie] cu voi, [cu] toți! Amin!

---

[1] Formă unică în BYZ.

1. Și a mă lăuda nu îmi este folositor mie; dar voi veni spre vedeniile și revelațiile Domnului [ἐλεύσομαι γὰρ εἰς ὀπτασίας καὶ ἀποκαλύψεις Κυρίου].

2. Am cunoscut un om în Hristos mai înainte [cu] 14 ani – fie în trup, nu am cunoscut, fie afară de trup, nu am cunoscut, [ci numai] Dumnezeu a cunoscut – [care] a fost răpit [unul] ca acesta până la al 3-lea cer [ἁρπαγέντα τὸν τοιοῦτον ἕως τρίτου οὐρανοῦ].

3. Și l-am cunoscut pe un astfel de om – fie în trup, fie afară de trup, nu am cunoscut, [dar] Dumnezeu a cunoscut –

4. că a fost răpit întru Paradis [ὅτι ἡρπάγη εἰς τὸν Παράδεισον] și a auzit cuvinte negrăite [καὶ ἤκουσεν ἄρρητα ῥήματα], pe care nu este îngăduit omului să le grăiască [ἃ οὐκ ἐξὸν ἀνθρώπῳ λαλῆσαι].

5. Pentru [unul] ca acesta mă voi lăuda; dar pentru mine nu mă voi lăuda, fără numai în slăbiciunile mele;

6. căci dacă am să voiesc să mă laud, nu voi fi nebun; căci adevărul voi zice; dar, cruțându-mă, [ca] nu [cumva] cineva să gândească [de]spre mine mai mult decât ceea ce mă vede pe mine [μή τις εἰς ἐμὲ λογίσηται ὑπὲρ ὃ βλέπει με][făcând] sau [decât] aude ceva de la mine [ἢ ἀκούει τι ἐξ ἐμοῦ].

7. Și pentru ca să nu mă înalț [cu] înălțimea revelațiilor [Καὶ τῇ ὑπερβολῇ τῶν ἀποκαλύψεων ἵνα μὴ ὑπεραίρωμαι], mi-a fost dat mie un ghimpe [în] trup [ἐδόθη μοι σκόλοψ τῇ σαρκί], un înger al lui Satan [ἄγγελος Σατᾶν][1], pentru ca să mă pălmuiască pe mine, ca să nu mă înalț.

8. Pentru aceasta de trei ori l-am rugat pe Domnul pentru ca să-l îndepărteze de la mine.

9. Și mi-a zis mie: „Destul îți [este] ție harul Meu [Ἀρκεῖ σοι ἡ χάρις Μου]! Căci puterea Mea în slăbiciune este desăvârșită [ἡ γὰρ δύναμίς Μου ἐν ἀσθενείᾳ τελειοῦται]”. Așadar, foarte bucuros mă voi lăuda mai degrabă în slăbiciunile mele, pentru ca să se sălășluiască în mine puterea lui Hristos [ἵνα ἐπισκηνώσῃ ἐπ᾽ ἐμὲ ἡ δύναμις τοῦ Χριστοῦ].

10. Prin urmare, mă bucur pentru Hristos în slăbiciuni, în jigniri, în nevoi, în prigoane, în strâmtorări; căci, când am să fiu slab [ὅταν ἀσθενῶ], atunci sunt tare [τότε δυνατός εἰμι].

11. M-am făcut nebun lăudându-mă; căci voi m-ați îndemnat; căci eu trebuia de către voi a fi recomandat; căci [nu] am nicio lipsă [față de] cei mai mari [dintre] Apostoli, deși nimic [nu] sunt.

12. Într-adevăr, semnele Apostolului a[u] fost lucrat[e] în[tru] voi în toată răbdarea, prin semne și minuni și puteri [ἐν σημείοις καὶ τέρασιν καὶ δυνάμεσιν].

13. Căci care este [aceea cu] care ați fost mai mici decât celelalte Biserici, fără numai că eu însumi nu v-am îngreuiat pe voi? Iertați-mi mie nedreptatea[2] aceasta!

14. Iată, [pentru] a treia [oară] sunt gata să vin către voi și nu vă voi îngreuia pe voi! Căci nu le caut pe cele ale voastre [οὐ γὰρ ζητῶ τὰ ὑμῶν], ci pe voi [ἀλλὰ ὑμᾶς]. Căci nu trebuie copiii a strânge părinților [οὐ γὰρ ὀφείλει τὰ τέκνα τοῖς γονεῦσιν θησαυρίζειν], ci părinții copiilor [ἀλλ᾽ οἱ γονεῖς τοῖς τέκνοις][3].

15. Iar eu foarte bucuros voi cheltui și voi fi secătuit pentru sufletele voastre [καὶ ἐκδαπανηθήσομαι ὑπὲρ τῶν ψυχῶν ὑμῶν], și [chiar] dacă peste măsură vă iubesc pe voi, mai puțin sunt iubit.

16. Dar fie! Eu nu v-am îngreuiat pe voi. Ci, fiind viclean [ὑπάρχων πανοῦργος], [cu] viclenie v-am luat pe voi [δόλῳ ὑμᾶς ἔλαβον][4].

17. Nu [cumva, prin] cineva pe care l-am trimis către voi, prin el v-am înșelat pe voi?

18. L-am rugat pe Titos și l-am trimis împreună pe fratele. Nu [cumva] v-a înșelat pe voi Titos [cu] ceva? Nu [în] același Duh am umblat [Οὐ τῷ αὐτῷ Πνεύματι περιεπατήσαμεν]? Nu [în] aceleași urme [Οὐ τοῖς αὐτοῖς ἴχνεσιν][am pășit]?

19. Iarăși vi se pare că vouă ne apărăm pe noi înșine? [Însă], înaintea lui Dumnezeu, în Hristos, grăim. Iar toate [sunt] [τὰ δὲ πάντα], iubiților [ἀγαπητοί], pentru zidirea voastră [ὑπὲρ τῆς ὑμῶν οἰκοδομῆς].

20. Căci mă tem ca nu cumva, am venit [venind], nu precum voiesc să vă aflu pe voi, iar eu să vă fiu aflat vouă precum nu voiți; ca nu cumva [să văd] certuri [ἔρεις], gelozii [ζῆλοι], mânii [θυμοί], ambiții [ἐριθεῖαι], clevetiri [καταλαλιαί], șușoteli [ψιθυρισμοί], îngâmfări [φυσιώσεις], neorânduieli [ἀκαταστασίαι];

21. [Ca] nu [cumva], iarăși am venit [venind] eu, mă va smeri Dumnezeu pe mine la voi și am să-i plâng pe mulți [din] cei care au păcătuit mai înainte și nu s-au pocăit de necurăția și de curvia și de destrăbălarea [pe] care le-au făcut [καὶ μὴ μετανοησάντων ἐπὶ τῇ ἀκαθαρσίᾳ καὶ πορνείᾳ καὶ ἀσελγείᾳ ᾗ ἔπραξαν].

---

[1] Aici găsim singura apariție textuală a formei Σατᾶν în BYZ. Și îngerul lui Satan de aici este o patimă anume. Pentru că la baza fiecărei patimi e un demon.

[2] Spusă la modul peiorativ, pentru că nu era o nedreptate față de ei, ci o mare dovadă de iubire.

[3] Căci copiii trebuie să primească moștenirea părintească. Ceea ce le lasă părinții lor.

[4] Iarăși spuse la modul peiorativ.

17. Ceea ce grăiesc, nu grăiesc după Domnul, ci ca în nebunie [ἀλλ᾽ ὡς ἐν ἀφροσύνῃ], în această stare a laudei [ἐν ταύτῃ τῇ ὑποστάσει τῆς καυχήσεως].

18. [Și] întrucât mulți se laudă după trup, și eu mă voi lăuda.

19. Căci, înțelepți fiind [voi], în mod bucuros îi îngăduiți pe cei nebuni.

20. Căci răbdați, dacă cineva vă înrobește pe voi, dacă vă mănâncă cineva[1], dacă vă asuprește cineva, dacă se mândrește cineva [asupra voastră], dacă cineva vă lovește pe voi întru față.

21. După necinste zic, ca [și] când noi am fost slabi; iar în care cineva are să îndrăznească – în nebunie zic – îndrăznesc și eu.

22. Evrei sunt? Și eu! Israilite[ni][2] sunt? Și eu! Sămânța lui Avraam sunt? Și eu!

23. Slujitori ai lui Hristos sunt? Înnebunind, grăiesc [παραφρονῶν, λαλῶ]: Eu mai mult [decât ei]! În osteneli peste măsură [Ἐν κόποις περισσοτέρως], în răni peste măsură [ἐν πληγαῖς ὑπερβαλλόντως], în temnițe peste măsură [ἐν φυλακαῖς περισσοτέρως], în morți adesea [ἐν θανάτοις πολλάκις],

24. de la iudei de 5 ori 40 [de lovituri] fără una am luat [ὑπὸ ἰουδαίων πεντάκις τεσσαράκοντα παρὰ μίαν ἔλαβον].

25. De 3 ori am fost bătut cu toiagul [Τρὶς ἐραβδίσθην], o dată am fost lovit cu pietre [ἅπαξ ἐλιθάσθην], de 3 ori am naufragiat [τρὶς ἐναυάγησα], o noapte și o zi am făcut-o în adâncul [νυχθήμερον ἐν τῷ βυθῷ πεποίηκα][mării];

26. [în] călătorii adesea [ὁδοιπορίαις πολλάκις], [în] primejdiile râurilor [κινδύνοις ποταμῶν], [în] primejdiile tâlharilor [κινδύνοις λῃστῶν], [în] primejdii de la neam[ul meu][κινδύνοις ἐκ γένους][3], [în] primejdii de la neamuri [κινδύνοις ἐξ ἐθνῶν][4], [în] primejdii în cetate, [în] primejdii în pustie, [în] primejdii pe mare, [în] primejdii în[tre] frații cei falși [κινδύνοις ἐν ψευδαδέλφοις];

27. [în] osteneală și [în] trudă [ἐν κόπῳ καὶ μόχθῳ], în privegheri adesea [ἐν ἀγρυπνίαις πολλάκις], [în] foame și [în] sete [ἐν λιμῷ καὶ δίψει], în posturi adesea [ἐν νηστείαις πολλάκις], [în] răceală și [în] golătate [ἐν ψύχει καὶ γυμνότητι].

28. În afară de cele din afară [Χωρὶς τῶν παρεκτός], povara mea cea de fiecare zi [ἡ ἐπισύστασίς μου ἡ καθ᾽ ἡμέραν][este] grija [pentru] toate Bisericile [ἡ μέριμνα πασῶν τῶν Ἐκκλησιῶν].

29. Cine este slab și [eu] nu sunt slab? Cine este poticnit [se poticnește], iar eu nu sunt arzând?

30. Dacă trebuie a mă lăuda, [atunci cu] cele ale slăbiciunii mele mă voi lăuda.

31. Dumnezeu și Tatăl Domnului Iisus Hristos a cunoscut, Cel fiind binecuvântat întru veci, că nu mint.

32. În Damascos, etnarhul [ὁ ἐθνάρχης][5] împăratului Aretas [Ἁρέτας[6]] păzea cetatea damaschinilor[7], voind să mă prindă;

33. și printr-o fereastră, în coș, am fost lăsat în jos prin zid, și am scăpat [din] mâinile lui.

---

[1] Dacă vă mănâncă cele ale voastre și timpul și sănătatea voastră.

[2] De la forma de N. pl. ἰσραηλῖταί.

[3] De la poporul evreu din care fac parte.

[4] De la neamurile păgâne la care propovăduiesc.

[5] Guvernatorul.

[6] Forma de N. În text e forma de G.

[7] De la forma de N. pl. δαμασκηνοί. În text e forma de G. pl.