Epistola a II-a către Corintiini, cap. 11, 1-16, cf. BYZ
1. O, de-mi îngăduiați mie puțină nebunie [Ὄφελον ἀνείχεσθέ μου μικρὸν τῇ ἀφροσύνη]! Dar îmi și îngăduiți mie.
2. Căci vă râvnesc pe voi [cu] râvna lui Dumnezeu [Ζηλῶ γὰρ ὑμᾶς Θεοῦ ζήλῳ]; căci v-am unit pe voi unui Bărbat [ἡρμοσάμην γὰρ ὑμᾶς ἑνὶ Ἀνδρὶ], [pentru ca] să vă înfățișez fecioară curată lui Hristos [παρθένον ἁγνὴν παραστῆσαι τῷ Χριστῷ].
3. Dar mă tem ca nu cumva, precum șarpele pe Eva a înșelat-o în viclenia lui [ὡς ὁ ὄφις Εὔαν ἐξηπάτησεν ἐν τῇ πανουργίᾳ αὐτοῦ], așa să strice [și] gândurile voastre de la simplitatea cea întru Hristos [οὕτως φθαρῇ τὰ νοήματα ὑμῶν ἀπὸ τῆς ἁπλότητος τῆς εἰς τὸν Χριστόν].
4. Căci dacă cel care vine propovăduiește alt Iisus, pe Care [noi] nu L-am propovăduit, sau alt duh primiți, pe care nu l-ați primit, sau altă evanghelie, pe care nu ați primit-o, bine îngăduiați.
5. Dar socotesc [cu] nimic să [nu] fiu lipsit [față de] cei mai mari [dintre] Apostoli [Λογίζομαι γὰρ μηδὲν ὑστερηκέναι τῶν ὑπὲρ λίαν Ἀποστόλων].
6. Iar dacă [sunt] și nepriceput [în] cuvânt [Εἰ δὲ καὶ ἰδιώτης τῷ λόγῳ], dar nu [în] cunoaștere [ἀλλ᾽ οὐ τῇ γνώσει]; ci cu totul am fost arătându-ne în toate spre voi [ἀλλ᾽ ἐν παντὶ φανερωθέντες ἐν πᾶσιν εἰς ὑμᾶς].
7. Sau am făcut păcat [Ἢ ἁμαρτίαν ἐποίησα], pe mine smerindu-mă [ἐμαυτὸν ταπεινῶν], pentru ca voi să fiți înălțați [ἵνα ὑμεῖς ὑψωθῆτε], că în dar Evanghelia lui Dumnezeu v-am binevestit-o vouă [ὅτι δωρεὰν τὸ τοῦ Θεοῦ Εὐαγγέλιον εὐηγγελισάμην ὑμῖν]?
8. Alte Biserici am jefuit, [pentru că] am luat plata spre slujirea voastră;
9. și fiind de față cu voi și [când] am fost lipsit, nu am îngreuiat pe nimeni[1]; căci nevoia mea au împlinit-o frații, care au venit din Machedonia; și în[tru] totul [fiindu-vă] neîmpovărător vouă, [astfel] m-am ținut pe mine însumi și mă voi ține.
10. [Și] este adevărul lui Hristos în mine, că lauda aceasta nu va fi astupată întru mine [οὐ φραγήσεται εἰς ἐμε] în ținuturile Ahaiei[2].
11. Pentru ce? Că nu vă iubesc pe voi? Dumnezeu a cunoscut [Ὁ Θεὸς οἶδεν][dragostea mea]!
12. Iar ceea ce fac, [aceea] voi și face, pentru ca să tai pricina celor care voiesc pricină, pentru ca, în[tru] care se laudă, să fie aflați precum și în noi.
13. Căci unii ca aceștia [sunt] falși apostoli [ψευδαπόστολοι], lucrători vicleni [ἐργάται δόλιοι], deghizându-se întru apostoli ai lui Hristos [μετασχηματιζόμενοι εἰς ἀποστόλους Χριστοῦ].
14. Și nu [este lucru] minunat [θαυμαστόν]; căci însuși Satanas se deghizează întru înger de lumină [αὐτὸς γὰρ ὁ Σατανᾶς μετασχηματίζεται εἰς ἄγγελον φωτός].
15. Așadar, nu [este lucru] mare, dacă și slujitorii săi sunt deghizați ca slujitorii dreptății, al căror sfârșit va fi după faptele lor [ὧν τὸ τέλος ἔσται κατὰ τὰ ἔργα αὐτῶν].
16. Iarăși zic, să nu mă creadă cineva pe mine a fi nebun! Iar de nu, măcar primiți-mă pe mine ca pe un nebun [κἂν ὡς ἄφρονα δέξασθέ με], pentru ca și eu [cu] ceva puțin să mă laud!
[1] Nu am cerut de la nimeni pe cele folositoare vieții mele.
[2] Am făcut forma de genitiv a cuvântului de la forma de N. Ἀχαΐα.