Etichetă: LXX

1.  Și a făcut Veseleil chivotosul

2. și l-a poleit pe el [cu] aur curat pe dinăuntru și pe din afară.

3. Și i-a turnat lui 4 inele de aur: două pe-o parte și două pe a doua parte.

4. [Și] pe cele late [cu] drugi, astfel încât a-l ridica pe el cu ei.

5. Și a făcut locul ispășirii, de deasupra chivotosului, din aur

6. și pe cei doi heruvimi [din] cele de aur.

7. [Și era] un heruvim pe deasupra locului ispășirii [ca] unul și un heruvim pe deasupra locului ispășirii [ca] al doilea,

8. umbrind [cu] aripile lor asupra locului ispășirii [σκιάζοντα ταῖς πτέρυξιν αὐτῶν ἐπὶ τὸ ἱλαστήριον].

9. Și a făcut masa cea pusă înainte din aur curat

10. și i-a turnat ei 4 inele, două pe-o parte și două pe a doua parte, pe cele late, astfel încât a o ridica [cu] drugii prin ele.

11. Iar drugii chivotosului și ai mesei i-a făcut și i-a poleit pe ei [cu] aur.

12. Și a făcut vasele mesei și blidele și cățuile și cupele și ceștile cu care va turna cu ele [din] cele de aur.

13. Și a făcut sfeșnicul care luminează de aur tare [ca] săgeata [χρυσῆν στερεὰν τὸν καυλόν]

14. și brațele din ambele părți ale lui.

15. Din brațe lui, vlăstarii ieșind 3 din acesta și 3 din celălalt, fiind deopotrivă unii cu alții.

16. Iar făcliile [τὰ λαμπάδια] lor, [care ies] din ei, care este [sunt] pe cele de deasupra, [sunt] ca migdalele și soclurile [τὰ ἐνθέμια] din ele, pentru ca să fie luminile din ele, și soclul cel de-al 7-lea de deasupra, al făcliei din vârf, iarăși [l-a făcut] tot de aur tare.

17. Și cele 7 lumini în el [erau din] cele de aur și cleștii [τὰς λαβίδας] lui [din] cele de aur și pâlniile [τὰς ἐπαρυστρίδας] lor [din] cele de aur.

18. Acesta a poleit cu argint stâlpii și a turnat stâlpului inele de aur și a poleit zăvoarele [cu] aur și a poleit stâlpii catapetasmei [cu] aur și a făcut cheutori [din] cele de aur.

19. Acesta a făcut și inelele cortului [din] cele de aur și inelele curții și inelele spre a fi întins acoperământul de deasupra [din] cele de aramă.

20. Acesta a turnat capetele cele de argint ale cortului și capetele cele de aramă ale ușii cortului și ale porții curții și cheutori a făcut stâlpilor [din] cele de argint [și] pe stâlpi acesta i-a poleit pe ei cu argint.

21. Acesta a făcut și țărușii [τοὺς πασσάλους] cortului și țărușii curții [din] cele de aramă.

22. Acesta a făcut jertfelnicul de aramă din bucăți de lemn [acoperite] cu cele [din] aramă, care erau ale oamenilor celor care au copleșit după [aceea] adunarea lui Core [ἃ ἦσαν τοῖς ἀνδράσιν τοῖς καταστασιάσασι μετὰ τῆς Κορε συναγωγῆς].

23. Acesta a făcut toate vasele jertfelnicului și lemnul său și piciorul și castroanele și cârligele de carne [din] cele de aramă.

24. Acesta a făcut jertfelnicului adăugire, lucru [ca o] plasă, [în] cele de jos ale lemnului, de la el până la jumătatea sa, și i-a pus lui 4 inele, de la cele patru părți ale adăugirii jertfelnicul, [din] cele de aramă, [cu] zăvoare pe cele late, astfel încât a fi ridicat jertfelnicul cu ele.

25. Acesta a făcut uleiul cel sfânt al ungerii și amestecul tămâii, lucrul cel curat al celui care pregătește miruri.

26. Acesta a făcut spălătoarea de aramă și piciorul ei de aramă de la oglinzile celor care au postit [ἐκ τῶν κατόπτρων τῶν νηστευσασῶν], care au postit către ușile cortului mărturiei [αἳ ἐνήστευσαν παρὰ τὰς θύρας τῆς σκηνῆς τοῦ μαρτυρίου], în care zi a făcut-o pe ea.

27. Și a făcut spălătoare pentru ca să se spele din ea Moisis și Aaron și fiii săi [pe] mâinile lor și pe picioare, intrând ei în cortul mărturiei, sau când or să se apropie către jertfelnic [pentru] a liturghisi. [Și] se spălau din ea, precum i-a poruncit Domnul lui Moisis.

1. Și au făcut cortului 10 perdele [δέκα αὐλαίας],

2. douăzeci și opt de coți lungimea o perdea, așa erau toate, și 4 coți lățimea o perdea.

3. Și au făcut catapetasma [τὸ καταπέτασμα] din hiacint și purpură și stacojiu răsucit și in răsucit, lucru țesut [cu] heruvimi.

4. Și au pus-o pe aceasta pe 4 stâlpi neputrezi, poleiți cu aur, și capetele lor [erau] de aureturi și cele 4 trepte ale lor [erau] de arginturi.

5. Și au făcut catapetasma ușii cortului mărturiei din hiacint și purpură și stacojiu răsucit și in răsucit, lucru țesut [cu] heruvimi.

6. Și stâlpii ei [erau] cinci și inelele și capetele lor și bolțile lor au fost poleite [cu] aur și cele 5 trepte ale lor [erau de] arămuri.

7. Și au făcut curtea. Pânzele spre miazăzi ale curții [erau] din in răsucit, 100 pe 100 [ἑκατὸν ἐφ᾽ ἑκατόν].

8. Și stâlpii lor [erau] 20 și treptele lor 20.

9. Și partea cea către miazănoapte [era] de 100 pe 100 și stâlpii lor [erau] 20 și treptele lor 20.

10. Și partea cea către mare [avea] perdele de 50 de coți, stâlpii lor [erau] 10 și treptele lor 10.

11. Și partea cea către răsărituri [avea] 50 de coți.

12. Pânzele [erau] de 15 coți în [partea] cea către spate și stâlpii lor [erau] 3 și treptele lor 3.

13. Și în spatele celei de a doua, de o parte și de alta, spre ușa curții, [erau] perdele de 15 coți și stâlpii lor [erau] 3 și treptele lor 3.

14. Toate perdelele curții [erau] din in răsucit.

15. Și treptele stâlpilor [erau] de arămuri și cheutorile lor de arginturi și capetele lor [erau] poleite [cu] argint și stâlpii poleiți [cu] argint, toți stâlpii curții.

16. Și catapetasma porții curții, lucru de broderie, [era] din hiacint și purpură și stacojiu răsucit și in răsucit, [având] 20 de coți lungimea, și înălțimea și lățimea de 5 coți, potrivindu-se pânzelor curții.

17. Și stâlpii lor [erau] 4 și treptele lor [erau] 4, de arămuri, și cheutorile lor de arginturi și capetele lor [erau] poleite [cu] argint.

18. Și acestea [erau] poleite [cu] argint și toți țărușii curții împrejur [erau] de arămuri.

19. Și aceasta [este] rânduiala cortului mărturiei [ἡ σύνταξις τῆς σκηνῆς τοῦ μαρτυρίου], după cum i-a fost poruncită lui Moisis, [iar] slujirea [τὴν λειτουργίαν] [v]a fi a leviteilor[1], prin Itamar [διὰ Ιθαμαρ], fiul lui Aaron preotul.

20. Și Veseleil al lui Urias, [din] seminția lui Iudas, a făcut precum i-a poruncit Domnul lui Moisis.

21. Iar Eliav al lui Ahisamac [Αχισαμακ], din seminția lui Dan, care a fost arhitectul al celor țesute [ὃς ἠρχιτεκτόνησεν τὰ ὑφαντὰ] și al celor cusute [καὶ τὰ ῥαφιδευτὰ] și al celor brodate, [ca] să țeasă [cu] stacojiu și [cu] in.

---

[1] De la forma de N. pl. λευῗται, cf.https://el.wiktionary.org/wiki/Λευΐτης.

1. Și Veseleil și Eliav și tot cel înțelept [cu] mintea [καὶ πᾶς σοφὸς τῇ διανοία], căruia i-a fost dată [i-au fost date] înțelepciune și cunoaștere, a[u] făcut în[tru] ei, [pentru] a înțelege [și] a face toate lucrurile după cele sfinte, pe cele care se cuvin, după toate câte a poruncit Domnul.

2. Și a chemat Moisis pe Veseleil și pe Eliav și pe toți cei având înțelepciune [καὶ πάντας τοὺς ἔχοντας τὴν σοφίαν], căruia [cărora] i-a dat [le-a dat] Dumnezeu știință în inimă [ᾧ ἔδωκεν ὁ Θεὸς ἐπιστήμην ἐν τῇ καρδίᾳ], și pe toți cei care de bunăvoie voiesc [au voit] a se apropia către lucruri, pentru a le săvârși pe ele.

3. Și au luat de la Moisis toate prinosurile pe care le-au adus fiii lui Israil, spre toate lucrurile celui sfânt[1], [pentru] a le face pe acestea. Și ei încă primeau pe cele aduse, de la cei care aduc [le aducea] dimineață de dimineață.

4. Și veneau toți cei înțelepți, care fac [făceau] lucrurile celui sfânt, fiecare după lucrul său, pe care ei îl lucrau.

5. Și au zis către Moisis că: „Mulțime aduce poporul, mai mult decât lucrurile câte le-a poruncit Domnul să facă”.

6. Și a poruncit Moisis și a vestit în tabără, zicând: „Bărbatul și femeia să nu mai lucreze la pârgile celui sfânt [ἀνὴρ καὶ γυνὴ μηκέτι ἐργαζέσθωσαν εἰς τὰς ἀπαρχὰς τοῦ ἁγίου]!”. Și a fost oprit poporul încă a aduce [καὶ ἐκωλύθη ὁ λαὸς ἔτι προσφέρειν].

7. Și lucrurile le erau lor destule spre pregătirea [ce aveau] să facă și le-au [și] rămas.

8. Și a făcut tot cel înțelept, din cei care lucrează [din cei care lucrau], veșmintele cele sfinte [τὰς στολὰς τῶν ἁγίων], cele fiind ale lui Aaron, ale preotului, după cum i-a poruncit Domnul lui Moisis.

9. Și au făcut pe cel de pe umăr din aur și hiacint și purpură și stacojiu învârtit și in răsucit.

10. Și a fost tăiată [au fost tăiate] frunzele cele de aur ca perii, [ca] să le țeasă împreună cu hiacintul și [cu] purpura și cu stacojiul învârtit și cu inul răsucit. Lucru țesut

11. l-au făcut pe el, peste umeri ținându-se din amândouă părțile.

12. Lucru țesut, împletit unul cu altul, pentru sine. De la el au făcut, pentru el a[u] făcut din aur și hiacint și purpură și stacojiu învârtit și in răsucit, după cum i-a poruncit Domnul lui Moisis.

13. Și au făcut amândouă pietrele smaraldului, fixate și brodate [cu] aur, sculptate și dăltuite [cu] săpare de pecete de la numele fiilor lui Israil [γεγλυμμένους καὶ ἐκκεκολαμμένους ἐκκόλαμμα σφραγῖδος ἐκ τῶν ὀνομάτων τῶν υἱῶν Ισραηλ].

14. Și le-a pus pe ele pe umeri, pe cel de pe umăr, pietre de pomenire fiilor lui Israil [λίθους μνημοσύνου τῶν υἱῶν Ισραηλ], după cum i-a poruncit Domnul lui Moisis.

15. Și au făcut loghionul, lucru țesut [cu] broderie, după lucrul cel de pe umăr din aur și hiacint și purpură și stacojiu învârtit și in răsucit.

16. [În] patru colțuri, îndoit, au făcut loghionul, de o palmă de lung și de o palmă de lat îndoit.

17. Și au țesut în el țesătură cu pietre în patru rânduri: un rând de pietre: sardiu și topaz și smarald, rândul unu;

18. și rândul al doilea: antrax[2] și safir și iaspis;

19. și rândul al treilea: lighirion [λιγύριον][3] și agat și ametist;

20. și rândul al patrulea: hrisolit și beril și onix, înconjurate [cu] aur și legate împreună [cu] aur.

21. Și pietrele erau de la numele fiilor lui Israil, douăsprezece, de la numele lor, săpate întru peceți, fiecare de la numele său, întru cele 12 seminții.

22. Și au făcut pe loghion ciucuri împletiți, lucru de împletituri din aur curat.

23. Și au făcut două paveze de aureturi și două inele de aur și au pus cele două inele de aureturi la amândouă începuturile loghionului.

24. Și au pus împletiturile din aur în inelele de la ambele părți ale loghionului.

25. Și la cele două împreunări cele două împletituri. Și au pus peste cele două paveze și au pus peste umeri pe cel peste umăr dimpotrivă, în față.

26. Și au făcut două inele de aur și le-au pus peste cele două aripioare [ἐπὶ τὰ δύο πτερύγια], peste marginea loghionului, peste marginea cea dinapoi a celui de pe umăr, înăuntru.

27. Și au făcut două inele de aur și le-au pus pe ambii umeri ai celui de peste umăr, din jos de el, din față, după împreunarea de sus a țesăturii celui de peste umăr.

28. Și au strâns loghionul din inelele cele de pe el spre inelele celui de peste umăr ținându-se, din hiacint, împletite la țesătura celui de peste umăr, pentru ca să nu se slăbească loghionul de la cea de peste umăr, după cum i-a poruncit Domnul lui Moisis.

29. Și au făcut veșmântul cel până jos sub cel de peste umăr, lucru țesut, tot vânăt.

30. Iar marginea veșmântului cel până jos, în mijloc, [era] țesută împletit, gura având împrejur margine nestricată.

31. Și au făcut pe marginea veșmântului cel până jos, din jos, ca înflorind rodia, rodii din hiacint și purpură și stacojiu învârtit și in răsucit.

32. Și au făcut clopoței de aureturi și au pus clopoțeii dimprejur, pe marginea veșmântului cel până jos, în mijlocul rodiilor.

33. Clopoțel de aur și rodie, împrejur, pe marginea veșmântului cel până jos, spre a liturghisi, după cum i-a poruncit Domnul lui Moisis.

34. Și au făcut hitoanele cele de in, lucru șesut, lui Aaron și fiilor săi.

35. Și chidare de in și mitră de in și izmenele de in răsucit.

36. Și brâiele lor de in și de hiacint și de purpură și de stacojiu învârtit, lucru de broderie, [în] ce chip i-a poruncit Domnul lui Moisis.

37. Și au făcut frunza cea de aur, prinos celui sfânt, de aur curat și au scris pe ea litere întipărite [ca] pecete: Sfințirea Domnului [ἁγίασμα Κυρίῳ].

38. Și au pus peste ea marginea cea vânătă, astfel încât să fie peste mitră, deasupra, [în] ce chip i-a poruncit Domnul lui Moisis.

---

[1] Se referă la cortul cel sfânt.

[2] Piatră scumpă de culoarea cărbunelui aprins, cf. https://dexonline.ro/definitie/antrax/definitii.

[3] Opal, cf. https://dexonline.ro/definitie/lighirion sau piatră de Liguria, cf. Liddell-Scott, Greek Lexicon (Abridged) 26.426, apud BW 10.

1. Și a adunat Moisis toată adunarea fiilor lui Israil și a zis către ei: „Acestea [sunt] cuvintele pe care Domnul a zis să le faceți pe ele:

2. «Șase zile vei lucra lucruri, dar [în] a 7-a zi [este] odihna cea sfântă [κατάπαυσις ἅγιον], sabaturile [σάββατα], încetarea Domnului [ἀνάπαυσις Κυρίῳ]. Tot cel care face lucru în aceasta, să moară!

3. Nu veți arde foc în toată sălășluirea voastră [în] ziua sabaturilor [οὐ καύσετε πῦρ ἐν πάσῃ κατοικίᾳ ὑμῶν τῇ ἡμέρᾳ τῶν σαββάτων], [căci] Eu [sunt] Domnul!»”.

4. Și a zis Moisis către toată adunarea fiilor lui Israil, zicându-i: „Acesta [este] cuvântul pe care l-a poruncit Domnul, zicând:

5. «Luați de la voi înșivă prinosul Domnului [ἀφαίρεμα Κυρίῳ]! Tot cel care primește [în] inimă [πᾶς ὁ καταδεχόμενος τῇ καρδίᾳ][1], vor aduce pârgile Domnului: aur, argint, aramă,

6. hiacint, purpură, stacojiu îndoit, învârtit și in răsucit și peri de capre

7. și piei de berbeci înroșite și piei vinete și lemne neputrede

8.

9. și pietre de sardiu și pietre spre cioplire [și pe cea] la umăr și veșmântul până la picioare.

10. Și tot cel înțelept [cu] inima în[tre] voi [καὶ πᾶς σοφὸς τῇ καρδίᾳ ἐν ὑμῖν], a mers [mergând], să lucreze tote câte a poruncit Domnul:

11. cortul și perdelele și acoperămintele și bârnele și zăvoarele și stâlpii

12. și chivotosul mărturiei și drugii lui și locul ispășirii sale și catapetasma și pânzele curții și stâlpii ei și pietrele de smarald și tămâia și uleiul ungerii

13. și masa și toate vasele ei

14. și sfeșnicul luminii și toate vasele sale

15.

16. și jertfelnicul și toate vasele sale

17.

18.

19. și veșmintele cele sfinte ale lui Aaron preotul și veșmintele în[tru] care vor liturghisi în ele și hitoanele fiilor lui Aaron, ale preoției [τῆς ἱερατείας], și uleiul ungerii și tămâia cea amestecată!»”.

20. Și a ieșit toată adunarea fiilor lui Israil de la Moisis.

21. Și aduceau fiecare pe care le aducea inima lor [ὧν ἔφερεν αὐτῶν ἡ καρδία] și câte au părut sufletului lor [καὶ ὅσοις ἔδοξεν τῇ ψυχῇ αὐτῶν]. [Și] au adus prinosul Domnului spre toate lucrurile cortului mărturiei și spre toate simbriile [τὰ κάτεργα] lui și spre toate veșmintele celui sfânt.

22. Și au adus bărbații de la femeile [lor] tot ce li s-a părut [cu] mintea. Au adus peceți și cercei și inele și agrafe de păr [ἐμπλόκια] și brățări [περιδέξια] și vase de aur și toate câte au adus prinosuri de aur Domnului.

23. Și lângă care a[u] fost aflat[e] in și piei vinete și piei de berbec înroșite, le-au adus.

24. Și tot cel care aduce prinos de argint și de aramă au [a] adus prinosurile Domnului și lângă care a[u] fost aflat[e] lemne neputrede spre toate lucrurile pregătirii, le-au adus.

25. Și toată femeia înțeleaptă [cu] mintea [καὶ πᾶσα γυνὴ σοφὴ τῇ διανοίᾳ][și în stare] a toarce [cu] mâinile au [a] adus [fire] toarse: vânătul și porfira și stacojiul și inul.

26. Și toate femeile, cărora li s-a părut în înțelepciunea minții lor [αἷς ἔδοξεν τῇ διανοίᾳ αὐτῶν ἐν σοφίᾳ], au tors perii de capre.

27. Și stăpânitorii au adus pietrele de smarald și pietrele plinătății [de] la umăr și [de] la loghion

28. și amestecurile și uleiul ungerii și amestecul tămâii.

29. Și tot bărbatul și femeia, pe care le aducea mintea lor, au intrat a face toate lucrurile câte a poruncit Domnul să facă ei prin Moisis. [Și] au adus fiii lui Israil prinosul Domnului.

30. Și a zis Moisis fiilor lui Israil: „Iată, a chemat Dumnezeu după nume pe Veseleil al lui Urias, cel al lui Or, din seminția lui Iudas!

31. Și l-a umplut pe el de Duhul Cel Dumnezeiesc al înțelepciunii și al înțelegerii și al cunoașterii a toate [καὶ ἐπιστήμης πάντων].

32. [Pentru] a fi arhitect pentru toate lucrurile construcției, [pentru] a face aurul și argintul și arama

33. și să lucreze piatra și [pentru] a lucra lemnele și [pentru] a face în tot lucrul înțelepciunii [καὶ ποιεῖν ἐν παντὶ ἔργῳ σοφίας].

34. Și, într-adevăr, i-a dat să înainteze în mintea lui, [dar] și lui Eliav al lui Ahisamac [Αχισαμακ][2] din seminția lui Dan.

35. I-a umplut pe ei de înțelepciune și de înțelegerea minții [ca] pe toate a le înțelege [ἐνέπλησεν αὐτοὺς σοφίας καὶ συνέσεως διανοίας πάντα συνιέναι][și] să facă lucrurile celui sfânt[3] și pe cele țesute și brodate să le țeasă [cu fir] stacojiu și [cu] in, [pentru] a face tot lucrul cel împestrițat al construcției [ποιεῖν πᾶν ἔργον ἀρχιτεκτονίας ποικιλίας]”.

---

[1] Veți aduce daruri Domnului tot ceea ce El vă va lumina pe voi în inima voastră. Pentru că Dumnezeu ne învață pe noi în mod punctual ceea ce trebuie să facem. Numai noi trebuie să ascultăm de glasul Lui, de ceea ce El pune în inima noastră.

[2] La 31, 6 a fost Αχισαμαχ.

[3] Cu sensul de Cortul cel sfânt.

1. Și a zis Domnul către Moisis: „Taie-ți ție în piatră două table de pietre, ca și cele dintâi, și suie-te către Mine întru munte! Și voi scrie pe table cuvintele care erau pe tablele cele dintâi, [cu] care [pe care] le-ai zdrobit.

2. Și fii pregătit spre dimineață devreme și te vei sui în muntele Sina și Îmi vei sta Mie acolo pe vârful muntelui [καὶ στήσῃ Μοι ἐκεῖ ἐπ᾽ ἄκρου τοῦ ὄρους]!

3. Și nimeni să nu se suie împreună cu tine și nici să se arate în tot muntele! Iar oile și boii să nu se pască aproape de muntele acela!”.

4. Și a tăiat în piatră două table de pietre, ca și cele dintâi, și s-a sculat în zori Moisis [și] s-a suit întru muntele Sina, precum i-a poruncit lui Domnul. Și a luat Moisis cele două table, cele de pietre.

5. Și S-a coborât Domnul în nor [καὶ κατέβη Κύριος ἐν νεφέλῃ] și i-a stat lui acolo și a chemat [în] numele Domnului [καὶ παρέστη αὐτῷ ἐκεῖ καὶ ἐκάλεσεν τῷ ὀνόματι Κυρίου].

6. Și a trecut Domnul înaintea feței sale și [L-]a chemat: „Domnul [Κύριος], Dumnezeul Cel îndurător și milostiv [ὁ Θεὸς οἰκτίρμων καὶ ἐλεήμων], mult-răbdător și mult-milostiv și adevărat [μακρόθυμος καὶ πολυέλεος καὶ ἀληθινὸς],

7. și dreptatea păzind [καὶ δικαιοσύνην διατηρῶν] și făcând milă la mii [καὶ ποιῶν ἔλεος εἰς χιλιάδας][1], ștergând fărădelegile și nedreptățile și păcatele [ἀφαιρῶν ἀνομίας καὶ ἀδικίας καὶ ἁμαρτίας], și nu-l va curăți pe cel vinovat [καὶ οὐ καθαριεῖ τὸν ἔνοχον][2], aducând fărădelegile părinților asupra copiilor și asupra copiilor copiilor [lor până] la a 3-a și a 4-a generație [ἐπάγων ἀνομίας πατέρων ἐπὶ τέκνα καὶ ἐπὶ τέκνα τέκνων ἐπὶ τρίτην καὶ τετάρτην γενεάν]!”.

8. Și s-a grăbit Moisis [și] s-a plecat la pământ [și] s-a închinat [κύψας ἐπὶ τὴν γῆν προσεκύνησεν].

9. Și [I-]a zis: „Dacă am aflat har înaintea Ta, să meargă Domnul meu împreună cu noi! Căci poporul este tare în gât. Și vei ridica Tu păcatele noastre și fărădelegile noastre și Îți vom fi Ție [καὶ ἀφελεῖς Σὺ τὰς ἁμαρτίας ἡμῶν καὶ τὰς ἀνομίας ἡμῶν καὶ ἐσόμεθα Σοί]”[3].

10. Și a zis Domnul către Moisis: „Iată, Eu îți pun ție făgăduință [Ἐγὼ τίθημί σοι διαθήκην] înaintea a tot poporul tău! [Și] le voi face pe cele slăvite, care nu s-au făcut în tot pământul și în tot neamul. Și va vedea tot poporul, în care ești tu, lucrurile Domnului [τὰ ἔργα Κυρίου]. Că[ci] minunate este [sunt][ὅτι θαυμαστά ἐστιν], pe care Eu ți le voi face ție [ἃ Ἐγὼ ποιήσω σοι].

11. Tu ia aminte [la] toate câte Eu îți poruncesc ție! Iată, Eu alung dinaintea feței voastre pe amorreos și pe hananeos și pe hetteos și pe ferezeos și pe eveos și pe ghergheseos și pe iebuseos!

12. Ia aminte [la] tine însuți, ca nu cumva să pui făgăduință [cu] cei care locuiesc pe pământul întru care intri întru el! [Ca] să nu îți fie ție poticnire în[tre] voi [μή σοι γένηται πρόσκομμα ἐν ὑμῖν].

13. Altarele lor le veți dărâma și stâlpii lor îi veți zdrobi și dumbrăvile lor le veți tăia și pe cele cioplite ale dumnezeilor lor le veți arde în foc.

14. Căci nu, nu aveți să vă închinați altor dumnezei, căci Domnul [este] Dumnezeul Cel râvnitor [ὁ Θεὸς ζηλωτὸν], [iar] numele [Lui] este Dumnezeu Râvnitorul [Θεὸς Ζηλωτής].

15. Ca nu cumva să pui făgăduință [cu] cei care locuiesc pe pământ, cu cei străini, și [căci astfel] or să curvească după dumnezeii lor [καὶ ἐκπορνεύσωσιν ὀπίσω τῶν θεῶν αὐτῶν] și or să jertfească dumnezeilor lor și or să te cheme pe tine și ai să mănânci jertfele lor.

16. Și [astfel] ai să iei [din] fiicele lor fiilor tăi și [din] fiicele tale ai să dai fiilor lor și or să curvească fiicele tale după dumnezeii lor și or să curvească fiii tăi după dumnezeii lor.

17. Și dumnezei turnați[4] nu îți vei face ție.

18. Și praznicul azimelor vei păzi. Șapte zile vei mânca azime [ἄζυμα], precum ți-am poruncit ție, la vreme, în luna celor noi [ἐν μηνὶ τῶν νέων], căci în luna celor noi ai ieșit din Egiptos.

19. Tot cel care deschide pântecele Îmi [este] Mie [πᾶν διανοῖγον μήτραν Ἐμοί], cele bărbătești: cel dintâi-născut al vițelului și cel dintâi-născut al oii.

20. Și pe cel dintâi-născut al măgarului îl vei răscumpăra [cu] oaie. Iar dacă nu îl vei răscumpăra, vei da prețul său. Pe tot cel întâi-născut al fiilor tăi îl vei răscumpăra. [Căci] nu vei fi văzut înaintea Mea deșert.

21. Șase zile vei lucra, dar [în] a 7-a te vei odihni. [Cu] semănatul și [cu] seceratul te vei odihni[5].

22. Și praznicul săptămânilor Îmi vei face Mie, începătura secerișului grâului, și praznicul adunării la mijlocul anului.

23. [În] cele trei vremuri ale anului va fi văzută toată [partea] bărbătească a ta înaintea Domnului, a Dumnezeului lui Israil.

24. Căci, când am să alung neamurile de la fața ta și am să lărgesc hotarele tale, nu va dori nimeni pământul tău. [Iar] când ai să te sui să fii văzut înaintea Domnului, a Dumnezeului tău, [aceasta va fi] în cele trei vremuri ale anului.

25. Nu vei înjunghia pe aluat sângele tămâilor Mele [οὐ σφάξεις ἐπὶ ζύμῃ αἷμα θυμιαμάτων Μου] și nu va [vor] fi dormind [până] spre dimineață jertfele praznicului Paștiului [καὶ οὐ κοιμηθήσεται εἰς τὸ πρωὶ θύματα τῆς ἑορτῆς τοῦ Πασχα].

26. Pârgile pământului [τὰ πρωτογενήματα τῆς γῆς] tău le vei pune întru casa Domnului, a Dumnezeului tău. [Și] nu vei aduce mielul în laptele maicii sale [οὐ προσοίσεις ἄρνα ἐν γάλακτι μητρὸς αὐτοῦ]”.

27. Și a zis Domnul către Moisis: „Scrie-ți ție cuvintele acestea! Căci în cuvintele acestea ți-am pus ție făgăduința și lui Israil”.

28. Și era acolo Moisis înaintea Domnului, 40 de zile și 40 de nopți. Pâine nu a mâncat și apă nu a băut. Și a scris cuvintele acestea pe tablele făgăduinței: cele 10 porunci [τοὺς δέκα λόγους] .

29. Și când cobora Moisis din munte și cele două table [erau] în mâinile lui Moisis. Și coborând el din munte, Moisis nu cunoscuse că slăvită [era] înfățișarea culorii feței sale [Μωυσῆς οὐκ ᾔδει ὅτι δεδόξασται ἡ ὄψις τοῦ χρώματος τοῦ προσώπου αὐτοῦ][6], când i-a grăit El lui.

30. Și a văzut Aaron și toți bătrânii lui Israil pe Moisis și era slăvită înfățișarea culorii feței sale și au fost temându-se să se apropie de el.

31. Și i-a chemat pe ei Moisis și au fost întorcându-se către el Aaron și toți stăpânitorii adunării și le-a grăit lor Moisis.

32. Și după acestea au venit către el toți fiii lui Israil și le-a poruncit lor toate câte a grăit Domnul către el în muntele Sina.

33. Și fiindcă s-a odihnit grăind către ei, a pus văl pe fața sa [ἐπέθηκεν ἐπὶ τὸ πρόσωπον αὐτοῦ κάλυμμα].

34. Iar când intra Moisis înaintea Domnului [pentru] a-i grăi lui, își ridica vălul până ce ieșea. Și, a ieșit [ieșind], grăia tuturor fiilor lui Israil câte i-a poruncit lui Domnul.

35. Și au văzut fiii lui Israil fața lui Moisis că [era] slăvită și Moisis a pus împrejur văl pe fața sa [καὶ περιέθηκεν Μωυσῆς κάλυμμα ἐπὶ τὸ πρόσωπον ἑαυτοῦ], până ce avea să intre [pentru] a vorbi cu El [ἕως ἂν εἰσέλθῃ συλλαλεῖν Αὐτῷ].

---

[1] La mii de oameni.

[2] Nu-l va curăți pe cel care nu se pocăiește.

[3] Îți vom fi Ție poporul Tău.

[4] Idoli din metal, sub forma unor statuete.

[5] Te vei odihni în ziua a 7-a, oprind munca câmpului.

[6] Fața lui era plină de slava lui Dumnezeu.

1. Și a zis Domnul către Moisis: „Mergi, suie-te de aici, tu și poporul tău, pe care l-ai scos din pământul Egiptosului, spre pământul pe care M-am jurat lui Avraam și Isaac și Iacov, zicându-le: «Seminței voastre îl voi da pe acesta»!

2. Și împreună voi trimite pe Îngerul Meu înaintea feței tale și îl vei alunga pe amorreos și hetteos și ferezeos și ghergheseos și eveos și iebuseos.

3. Și te voi duce pe tine întru pământul curgând lapte și miere [καὶ εἰσάξω σε εἰς γῆν ῥέουσαν γάλα καὶ μέλι]. Căci nu am să merg împreună cu tine prin poporul cel tare în gât [τὸ λαὸν σκληροτράχηλόν[1]], [pentru] a fi [cu] tine, pentru ca să nu te nimicesc cu totul pe tine pe cale”.

4. Și poporul a auzit cuvântul acesta rău [și] s-au tânguit cu plângeri.

5. Și a zis Domnul fiilor lui Israil: „Voi, poporul cel tare în gât, vedeți [ca] nu altă rană voi aduce [să aduc] Eu peste voi și vă voi nimici cu totul [să vă nimicesc cu totul] pe voi! Acum, așadar, scoateți veșmintele slavei voastre și podoaba și îți voi arăta ție [pe cele] pe care ți le voi face ție [καὶ δείξω σοι ἃ ποιήσω σοι]!”.

6. Și și-au aruncat fiii lui Israil podoaba lor și înfrumusețarea de la muntele Horiv [καὶ περιείλαντο οἱ υἱοὶ Ισραηλ τὸν κόσμον αὐτῶν καὶ τὴν περιστολὴν ἀπὸ τοῦ ὄρους τοῦ Χωρηβ].

7. Și și-a luat Moisis cortul său [și] l-a ridicat afară [din] tabără, departe de tabără și a fost chemat Cortul mărturiei [Σκηνὴ μαρτυρίου]. Și a fost [că] tot cel care Îl caută [căuta] pe Domnul, ieșea spre cortul cel afară [din] tabără [ἐξεπορεύετο εἰς τὴν σκηνὴν ἔξω τῆς παρεμβολῆς].

8. Și când intra Moisis întru cortul cel afară [din] tabără, stătuse [stătea] tot poporul privind, fiecare din ușile cortului său, și vedeau, îndepărtându-se Moisis, până ce [avea] să intre el întru cort.

9. Și cum intra Moisis întru cort, se cobora stâlpul de nor [κατέβαινεν ὁ στῦλος τῆς νεφέλης] și stătea la ușa cortului [καὶ ἵστατο ἐπὶ τὴν θύραν τῆς σκηνῆς] și îi grăia lui Moisis [καὶ ἐλάλει Μωυσῇ].

10. Și vedea tot poporul stâlpul de nor care a stat [stătea] la ușa cortului. Și au stat [stătea] tot poporul [și] s-au închinat [se închina], fiecare din ușa cortului său.

11. Și a grăit [grăia] Domnul către Moisis față în față [καὶ ἐλάλησεν Κύριος πρὸς Μωυσῆν ἐνώπιος ἐνωπίῳ], cum cineva ar grăi către prietenul său [ὡς εἴ τις λαλήσει πρὸς τὸν ἑαυτοῦ φίλον]. Și [apoi Moisis] se elibera spre tabără, iar slujitorul Iisus [ὁ δὲ θεράπων Ἰησοῦς], fiul lui Navi [υἱὸς Ναυη], cel tânăr [νέος], nu ieșea din cort [οὐκ ἐξεπορεύετο ἐκ τῆς σκηνῆς].

12. Și a zis Moisis către Domnul: „Iată, Tu îmi zici mie: «Ridică poporul acesta!». Dar Tu nu mi-ai descoperit mie pe care îl vei trimite împreună cu mine. Dar Tu mi-ai zis mie: «Te-am cunoscut pe tine mai mult decât pe toți și har ai față de Mine [οἶδά σε παρὰ πάντας καὶ χάριν ἔχεις παρ᾽ Ἐμοί]».

13. Așadar, dacă am aflat har înaintea Ta [εἰ εὕρηκα χάριν ἐναντίον Σου], arată-Te mie pe Tine [ἐμφάνισόν μοι Σεαυτόν], [ca astfel] cunoscut să Te văd pe Tine [γνωστῶς ἴδω Σε]! Pentru ca să fiu aflat har înaintea Ta [ὅπως ἂν ὦ εὑρηκὼς χάριν ἐναντίον Σου] și pentru ca să cunosc că poporul Tău acesta [este] popor mare [καὶ ἵνα γνῶ ὅτι λαός Σου τὸ ἔθνος τὸ μέγα τοῦτο]”.

14. Și El zice: „Voi merge înaintea ta și te voi odihni pe tine [προπορεύσομαί σου καὶ καταπαύσω σε]”.

15. Și zice către El: „Dacă nu ai să mergi Tu Însuți [εἰ μὴ Αὐτὸς Σὺ πορεύῃ], să nu mă scoți de aici [μή με ἀναγάγῃς ἐντεῦθεν]!

16. Și cum cunoscut va fi cu adevărat, că am aflat har față de Tine și eu, [dar] și poporul Tău, afară de a merge Tu împreună cu noi? Și voi fi slăvit eu și poporu Tău mai mult decât toate neamurile câte este [sunt] pe pământ”.

17. Și a zis Domnul către Moisis: „Și cuvântul acesta, pe care l-ai zis, ți-l voi face ție, căci ai aflat har înaintea Mea și Te-am cunoscut pe tine mai mult decât pe toți”.

18. Și [Moisis] zice: „Arată-mi mie slava Ta [δεῖξόν μοι τὴν Σεαυτοῦ δόξαν]”!

19. Și [Domnul] i-a zis: „Eu voi trece înaintea Ta [cu] slava Mea [Ἐγὼ παρελεύσομαι πρότερός σου τῇ δόξῃ Μου] și voi chema în[tru] numele Meu Domnul înaintea ta [καὶ καλέσω ἐπὶ τῷ ὀνόματί Μου Κύριος ἐναντίον σου] și îl voi milui, [pe cel] pe care am să-l miluiesc, și mă voi îndura [de cel] de care am să mă îndur”.

20. Și [Domnul] a zis: „Nu vei putea să vezi fața Mea [οὐ δυνήσῃ ἰδεῖν Μου τὸ πρόσωπον]. Căci nu, nu are să vadă omul fața Mea și va trăi [οὐ γὰρ, μὴ ἴδῃ ἄνθρωπος τὸ πρόσωπόν Μου καὶ ζήσεται][să trăiască]”.

21. Și a zis Domnul: „Iată, loc lângă Mine [și] vei sta pe piatră!

22. Și când are să treacă slava Mea și te voi pune pe tine întru deschizătura pietrei [καὶ θήσω σε εἰς ὀπὴν τῆς πέτρας] și te voi acoperi [cu] mâna Mea pe tine până am să trec [καὶ σκεπάσω τῇ χειρί Μου ἐπὶ σέ ἕως ἂν παρέλθω].

23. Și voi lua mâna și atunci vei vedea pe cele dinapoia Mea [καὶ ἀφελῶ τὴν χεῖρα καὶ τότε ὄψῃ τὰ ὀπίσω Μου]. Dar fața Mea nu îți va fi arătată ție [τὸ δὲ πρόσωπόν Μου οὐκ ὀφθήσεταί σοι]”.

---

[1] Lipsit de smerenie, trufaș, care nu își pleacă capul înaintea Mea.

1. Și poporul a văzut că a întârziat Moisis să se coboare din munte. [Iar] poporul a stat alături de Aaron și i-au zis lui: „Ridică-te și fă-ne nouă dumnezei [ἀνάστηθι καὶ ποίησον ἡμῖν θεούς], care vor merge înaintea noastră [οἳ προπορεύσονται ἡμῶν]! Căci Moisis, omul acesta, care ne-a scos pe noi din Egiptos, nu am cunoscut ce i s-a făcut lui”.

2. Și Aaron le zice lor: „Luați cerceii cei de aur, cei din urechile femeilor voastre și ai fiicelor, și aduceți-i către mine!”.

3. Și tot poporul au [a] luat cerceii cei de aur, cei din urechile lor, și i-au [i-a] adus către Aaron.

4. Și [i-]a primit din mâinile lor și i-a făcut pe ei în[tru] podoabă și i-a făcut pe ei vițel turnat [μόσχον χωνευτὸν] și le-a zis lor: „Aceștia [sunt] dumnezeii tăi, Israile, care te-au scos pe tine din pământul Egiptosului!”.

5. Și a văzut Aaron [și] a zidit jertfelnic înaintea sa și a vestit Aaron, zicând: „Praznicul Domnului [este] mâine!”.

6. Și s-a trezit dis-de-dimineață a doua zi [și] a suit arderi de tot și a adus jertfa de mântuire. Și poporul a șezut să mănânce și să bea și s-au ridicat a juca [καὶ ἐκάθισεν ὁ λαὸς φαγεῖν καὶ πιεῖν καὶ ἀνέστησαν παίζειν].

7. Și a grăit Domnul către Moisis, zicându-i: „Mergi degrabă, coboară-te de aici, căci a făcut fărădelege poporul tău [ἠνόμησεν ὁ λαός σου], pe care l-ai scos din pământul Egiptosului!

8. S-au abătut de la cale repede [παρέβησαν ταχὺ], de la calea pe care le-am poruncit-o lor [ἐκ τῆς ὁδοῦ ἧς ἐνετείλω αὐτοῖς], [și] și-au făcut lor vițel și i s-au închinat lui și au zis: «Aceștia [sunt] dumnezeii tăi, Israile, care te-au scos pe tine din pământul Egiptosului!».

9.

10. Și acum lasă-Mă pe Mine și am fost mâniindu-Mă [cu] urgie înspre ei [καὶ νῦν ἔασόν Με καὶ θυμωθεὶς ὀργῇ εἰς αὐτοὺς], îi voi nimici pe ei și te voi face pe tine întru popor mare [ἐκτρίψω αὐτοὺς καὶ ποιήσω σὲ εἰς ἔθνος μέγα]!”.

11. Și a fost rugându-se Moisis înaintea Domnului, lui Dumnezeu, și a zis: „Pentru ce, Doamne, Te mânii [cu] urgie spre poporul Tău, pe care l-ai scos din pământul Egiptosului cu putere mare și cu brațul Tău cel înalt?

12. Ca nu cumva să zică egiptii [οἱ αἰγύπτιοι]/ egiptenii, zicând: «Cu răutate i-a scos pe ei, să-i ucidă în munți și să-i nimicească cu totul de pe pământ». Încetează urgia mâniei Tale și milostiv fii către răutatea poporului Tău [παῦσαι τῆς ὀργῆς τοῦ θυμοῦ Σου καὶ ἵλεως γενοῦ ἐπὶ τῇ κακίᾳ τοῦ λαοῦ Σου]!

13. Adu-ți aminte de Avraam și Isaac și Iacov, de slujitorii Tăi, cărora Te-ai jurat despre Tine și ai grăit către ei, zicându-le: «Voi înmulți sămânța voastră ca stelele cerului [cu] mulțimea și tot pământul acesta, pe care am zis să-l dau seminței lor, și îi voi ține pe el întru veac»!”.

14. Și a fost îmblânzit Domnul asupra răutății pe care a zis să o facă poporului Său [καὶ ἱλάσθη Κύριος περὶ τῆς κακίας ἧς εἶπεν ποιῆσαι τὸν λαὸν Αὐτοῦ].

15. Și s-a întors Moisis, s-a coborât din munte, și cele două table ale măturiei [erau] în mâinile sale, tablele cele de piatră, scrise pe amândouă părțile lor, de aici și până aici [pe de o parte și pe de alta] erau scrise.

16. Și plăcile erau lucrul lui Dumnezeu [ἔργον Θεου] și Scriptura [καὶ ἡ Γραφὴ], Scriptura lui Dumnezeu este [Γραφὴ Θεοῦ ἐστιν], scrisă în plăci.

17. Și Iisus a auzit glasul poporului strigând [și] zice către Moisis: „Glas de război în tabără!”.

18. Și [Moisis] zice: „Nu este glasul începătorilor în putere, nici glasul începătorilor de întoarcere, ci eu aud glasul începătorilor de vin [φωνὴν ἐξαρχόντων οἴνου][1]”.

19. Și când se apropia taberei [de tabără], [Moisis] vede vițelul și dansurile. Și a fost urgisindu-se [cu] mânie Moisis [și] a aruncat din mâinile sale cele două plăci și le-a zdrobit pe ele sub munte [καὶ συνέτριψεν αὐτὰς ὑπὸ τὸ ὄρος].

20. Și a luat vițelul pe care l-au făcut [și] l-a ars pe el în foc și l-a măcinat pe el mărunt și l-a semănat pe el în apă și l-a dat pe el să-l bea fiilor lui Israil.

21. Și i-a zis Moisis lui Aaron: „Ce ți-a făcut ție poporul acesta, că ai adus asupra lor păcat mare?”.

22. Și a zis Aaron către Moisis: „Nu fii urgisit, doamne, căci tu ai cunoscut năvala [τὸ ὅρμημα] poporului acestuia!

23. Căci îmi zic mie: «Fă-ne nouă dumnezei, care vor merge înaintea noastră, căci Moisis, omul acesta, care ne-a scos pe noi din Egiptos, nu am cunoscut ce i s-a făcut lui!».

24. Și le-am zis lor: «Dacă [la] cineva este aureturi[2], lepădați-le!». Și mi le-au dat mie și le-am aruncat întru foc și a ieșit vițelul acesta”.

25. Și a văzut Moisis poporul că a fost risipit – căci i-a risipit pe ei Aaron, [fiind] bucuria răutăcioasă a potrivnicilor lor [ἐπίχαρμα τοῖς ὑπεναντίοις αὐτῶν] –,

26. și a stat Moisis la ușa taberei și a zis: „Cine [este] cu Domnul, este cu mine!”. Așadar s-au adunat cu el toți fiii lui Levi.

27. Și le zice lor: „Acestea zice Domnul, Dumnezeul lui Israil: «Puneți fiecare sabia sa pe coapsă și treceți prin [mijloc] și vă întoarceți din ușă în ușă prin tabără și ucideți fiecare pe fratele său și fiecare pe aproapele său și fiecare pe cel de lângă el!»”.

28. Și au făcut fiii lui Levi precum le-a grăit lor Moisis și au căzut din popor în ziua aceea spre 3000 de oameni.

29. Și le-a zis lor Moisis: „Astăzi ați umplut mâinile voastre Domnului, fiecare prin fiul sau fratele, [ca] să fie dată asupra voastră binecuvântarea [δοθῆναι ἐφ᾽ ὑμᾶς εὐλογίαν]”.

30. Și a fost după a doua zi, [că] a zis Moisis către popor: „Voi ați păcătuit păcat mare [ὑμεῖς ἡμαρτήκατε ἁμαρτίαν μεγάλην]. Și acum mă voi sui către Dumnezeu, pentru ca să potolesc pentru păcatul vostru”.

31. Și s-a întors Moisis către Domnul și a zis: „Mă rog, Doamne, [căci] poporul acesta a păcătuit păcat mare și și-au făcut loc dumnezeii cei din aur.

32. Și acum, dacă le ierți lor păcatul, iartă-l! Dar dacă nu, șterge-mă pe mine din cartea Ta [ἐξάλειψόν με ἐκ τῆς βίβλου Σου], [în] care [m-]ai scris [ἧς ἔγραψας]!”.

33. Și a zis Domnul către Moisis: „Dacă cineva a păcătuit înaintea Mea, îl voi șterge pe el din cartea Mea.

34. Iar acum mergi, coboară-te, și călăuzește poporul acesta întru locul [în] care ți-am zis ție! Iată, Îngerul Meu va merge înaintea feței tale, iar [în] care zi am să-i cercetez [ᾗ δ᾽ ἂν ἡμέρᾳ ἐπισκέπτωμαι], voi aduce asupra lor păcatul lor [ἐπάξω ἐπ᾽ αὐτοὺς τὴν ἁμαρτίαν αὐτῶν]!”.

35. Și a lovit Domnul poporul din cauza facerii vițelului, pe care l-a făcut Aaron.

---

[1] Glasul celor care beau vin pentru prima oară și se îmbată.

[2] Pentru că avem aici substantivul χρυσία, care este N. pl. de la aur, pe care nu îl avem în limba română.