Epistola I către Corintiini, cap. 13, cf. BYZ
1. Dacă am să grăiesc [în] limbile oamenilor și ale Îngerilor, dar dragoste nu o să am, făcutu-m-am aramă răsunând [χαλκὸς ἠχῶν] sau chimval zăngănind [κύμβαλον ἀλαλάζον].
2. Și dacă o să am profeție și am să cunosc toate tainele și toată cunoașterea, și dacă o să am toată credința, astfel încât a muta munții, dar dragoste nu o să am, nimic [nu] sunt [οὐθέν εἰμι].
3. Și dacă am să-mi împart toate avuțiile mele și dacă am să-mi dau trupul meu pentru ca va fi ars [să fie ars], dar dragoste nu o să am, [la] nimic [nu]-mi este de folos [οὐδὲν ὠφελοῦμαι].
4. Dragostea îndelung-rabdă [Ἡ ἀγάπη μακροθυμεῖ], îmbunându-se [χρηστεύεται]; dragostea nu pizmuiește [ἡ ἀγάπη οὐ ζηλοι]; dragostea nu se laudă [ἡ ἀγάπη οὐ περπερεύεται], nu este trufindu-se [οὐ φυσιοῦται][nu se trufește],
5. nu se poartă cu necuviință [οὐκ ἀσχημονεῖ], nu le caută pe ale sale [οὐ ζητεῖ τὰ ἑαυτῆς], nu este mâniindu-se [οὐ παροξύνεται][nu se mânie], nu ia în seamă răul [οὐ λογίζεται τὸ κακόν],
6. nu se bucură în nedreptate [οὐ χαίρει ἐπὶ τῇ ἀδικίᾳ], ci împreună se bucură [în] adevăr [συγχαίρει δὲ τῇ ἀληθείᾳ],
7. pe toate le suferă [πάντα στέγει], pe toate le crede [πάντα πιστεύει], pe toate le nădăjduiește [πάντα ἐλπίζει], pe toate le rabdă [πάντα ὑπομένει].
8. Dragostea [nu] cade niciodată [Ἡ ἀγάπη οὐδέποτε ἐκπίπτει]; dar fie profețiile, vor fi desființate; fie limbile, vor înceta; fie cunoașterea, va fi sfârșită [se va sfârși].
9. Și în parte cunoaștem [Ἐκ μέρους δὲ γινώσκομεν] și în parte profețim [καὶ ἐκ μέρους προφητεύομεν];
10. dar când are să vină [ceea ce este] desăvârșit [ὅταν δὲ ἔλθῃ τὸ τέλειον], atunci ce este în parte va fi desființat.
11. Când eram prunc, grăiam ca pruncul, ca pruncul gândeam, ca pruncul socoteam; dar când m-am făcut bărbat, am pus capăt celor ale pruncului.
12. Căci acum vedem prin oglindă în enigmă [Βλέπομεν γὰρ ἄρτι δι᾽ ἐσόπτρου ἐν αἰνίγματι][1], dar atunci față către față [τότε δὲ πρόσωπον πρὸς πρόσωπον]; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște precum am și fost cunoscut [τότε δὲ ἐπιγνώσομαι καθὼς καὶ ἐπεγνώσθην].
13. Iar acum rămân credința, nădejdea, dragostea, acestea trei; dar mai mare [dintre] acestea [este] dragostea [μείζων δὲ τούτων ἡ ἀγάπη].
[1] Acum vedem extatic ceea ce Dumnezeu ne dă să vedem în mod enigmatic, în mod greu de înțeles.