Lucas 2, 15-33, cf. BYZ
15. Și a fost, când Îngerii au plecat de la ei întru cer, că oamenii, păstorii, ziceau unii către alții: „Așadar, să mergem până la Bitleem [Βηθλέεμ] și să vedem cuvântul acesta [care s-a] făcut, pe care Domnul ni l-a făcut cunoscut nouă[!]”.
16. Și au venit grăbindu-se, și au aflat pe Mariam și pe Iosif și pe Pruncul culcat în iesle.
17. Și văzându-L, au vestit despre cuvântul cel care a fost spus lor despre Copilul acesta.
18. Și toți care auzeau, se minunau despre cele care au fost spuse de către păstori către ei.
19. Iar Mariam păstra toate cuvintele acestea [πάντα συνετήρει τὰ ῥήματα ταῦτα], cugetând în inima ei [συμβάλλουσα ἐν τῇ καρδίᾳ αὐτῆς].
20. Și păstorii s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu, pentru toate câte au auzit și au văzut, precum a fost spus către ei.
21. Și când s-au împlinit [cele] 8 zile [ca] să-L taie împrejur pe El, așadar a fost chemat numele Lui Iisus [Ἰησοῦς], [după cum fusese] numit de Înger, mai înainte [ca] să fie zămislit El în pântece [πρὸ τοῦ συλληφθῆναι αὐτὸν ἐν κοιλίᾳ].
22. Și când s-au împlinit zilele curățirii lor, după legea lui Moisis, L-au adus pe El întru Ierosolima [ἀνήγαγον αὐτὸν εἰς Ἱεροσόλυμα], [ca] să stea înaintea Domnului [παραστῆσαι τῷ κυρίῳ]
23. – precum a fost scris în legea Domnului, că „Tot [cel de parte] bărbătească deschizând pântecele [Πᾶν ἄρσεν διανοῖγον μήτραν], va fi chemat Sfântul Domnului [ἅγιον τῷ κυρίῳ κληθήσεται] –
24. și să dea jertfă, după [cum] a fost spus în legea Domnului: „O pereche de turturele sau doi pui de porumbițe [Ζεῦγος τρυγόνων ἢ δύο νεοσσοὺς περιστερῶν]”.
25. Și iată, era un om în Ierusalim [Ἱερουσαλήμ], al cărui nume [era] Simeon [Συμεών]! Și omul acesta [era] drept și evlavios [δίκαιος καὶ εὐλαβής], așteptând Mângâierea[1] lui Israil [προσδεχόμενος παράκλησιν τοῦ Ἰσραήλ], și Duhul Sfânt era în el [καὶ πνεῦμα ἦν ἅγιον ἐπ᾽ αὐτόν].
26. Și era el înștiințat de către Duhul Sfânt [καὶ ἦν αὐτῷ κεχρηματισμένον ὑπὸ τοῦ πνεύματος τοῦ ἁγίου], [că] nu [are] să vadă moartea înainte să vadă pe Hristosul Domnului [μὴ ἰδεῖν θάνατον πρὶν ἢ ἴδῃ τὸν χριστὸν κυρίου].
27. Și a venit [el] în Duhul întru templu [καὶ ἦλθεν ἐν τῷ πνεύματι εἰς τὸ ἱερόν]; și când să aducă părinții pe copilul Iisus, [ca] să facă ei după obiceiul legii pentru El,
28. și el[2] L-a primit pe El întru brațele sale, și a binecuvântat pe Dumnezeu, și a zis:
29. „Acum eliberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace [Νῦν ἀπολύεις τὸν δοῦλόν σου, δέσποτα, κατὰ τὸ ῥῆμά σου, ἐν εἰρήνῃ]!
30. Că au văzut ochii mei mântuirea Ta [ὅτι εἶδον οἱ ὀφθαλμοί μου τὸ σωτήριόν σου],
31. pe care ai pregătit-o înaintea feței tuturor popoarelor [ὃ ἡτοίμασας κατὰ πρόσωπον πάντων τῶν λαῶν];
32. lumină întru descoperirea neamurilor [φῶς εἰς ἀποκάλυψιν ἐθνῶν] și slava poporului Tău Israil [καὶ δόξαν λαοῦ σου Ἰσραήλ]”.
33. Și era[u] Iosif și Maica Lui minunându-se de cele spuse despre El.
[1] Pe Hristos Dumnezeu.
[2] Sfântul Simeon.