Psalmul 63, cf. LXX
1. Întru sfârșit, psalmul lui David.
2. Ascultă, Dumnezeu[le], glasul meu, în rugăciunea mea! De la frica vrăjmașului scoate sufletul meu!
3. Acoperitu-m-ai [ἐσκέπασάς με] de adunarea celor care fac rele, de mulțimea celor care lucrează fărădelegea;
4. care și-au ascuțit ca sabia limbile lor, întins-au arcul lor, [ca] un lucru amar,
5. [ca] să săgeteze în cele ascunse [ale lui pe cel] fără de pată [ἄμωμον]. [Căci] fără de veste îl vor săgeta pe el și nu se vor teme.
6. Întăritu-și-au lor cuvânt rău [ἐκραταίωσαν ἑαυτοῖς λόγον πονηρόν]. Povestit-au să ascundă curse. Zis-au: „Cine îi va vedea pe ei?”.
7. Încercat-au să afle fărădelegi [și] au murit încercând să afle cercetare [ἐξερευνῶντες ἐξερευνήσει]. Va intra la om și la inima [lui] adâncă.
8. Și Dumnezeu Se va înălța [καὶ ὑψωθήσεται ὁ θεός]. Săgeată a pruncilor s-au făcut rănile lor [βέλος νηπίων ἐγενήθησαν αἱ πληγαὶ αὐτῶν]
9. și au slăbit în ei limbile lor. S-au tulburat toți cei care îi văd pe ei
10. și s-a înfricoșat tot omul. Și au vestit lucrurile lui Dumnezeu și facerile Lui le-au înțeles.
11. [De aceea] se va veseli cel Drept în[tru slava] Domnului [εὐφρανθήσεται δίκαιος ἐπὶ τῷ κυρίῳ] și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți [cu] inima [καὶ ἐπαινεσθήσονται πάντες οἱ εὐθεῖς τῇ καρδίᾳ].