Porumbeii nu trebuie legați de picioare

Constantin Noica: Cuvânt împreună despre rostirea românească; Schiță pentru istoria lui Cum e cu putință ceva nou; Devenirea întru ființă; Sentimentul românesc al ființei.

Nietzsche: Antichristul; Nașterea filosofiei; Genealogia moralei; Așa grăit-a Zarathustra.

Pascal: Cugetări.

Gheorghe Vlăduțescu: O istorie a ideilor filosofice.

Sfântul Augustin de Hippo: Despre adevărata religie; Solilocvii; De magistro; De dialectica.

Kant: Religia doar în limitele rațiunii.

Schopenhauer: Lumea ca voință și reprezentare.

D. D. Roșca: Existența tragică.

Descartes: Discurs despre metoda…; Reguli utile și clare pentru îndrumarea minții în cercetarea adevărului.

Hegel: Fenomenologia spiritului.

Kierkegaard: Maladia mortală.

Panoplie

4 cărți pentru download de la Mihaela Ursa.

Sfântul Gavriil Mărturisitorul și Nebunul pentru Hristos e pomenit pe 2 noiembrie și a fost canonizat de Biserica Ortodoxă a Georgiei pe 20 decembrie 2012.

Biblical Fragments from Mount Sinai, ed. 1890.

Manuscrise digitalizate incluse în British Library.

Jasmine Tridevil, din USA, care are vârsta de 21 de ani, a plătit 15. 000 de euro și și-a făcut și al 3-lea sân.

Două lingurițe de miere ne fac să dormim bine.

Ce spun mâinile noastre.

Tristețea toamnei e pasageră. Pentru că știm că primăvara noastră e fără sfârșit.

Stavrinos, Poveste preafrumoasă despre Mihail Voievod

[item image]

Read Online
(38.0 M) PDF
(1.8 M) PDF with text
(43.0 K) EPUB
Kindle
Daisy
(65.3 K) Full Text
(1.3 M) DjVu

All Files: HTTPS Torrent (2/0)

Este vorba despre cronica în versuri a domniei lui Mihai Viteazul, scrisă de vistiernicul Stavrinos, aflat și el în armata Domnitorului.

Această cronică, în 1312 versuri grecești (în greaca modernă însumând peste o sută de pagini), reprezintă un elogiu adus Voievodului care a unit cele trei țări românești, pentru campania sa antiotomană.

Unii au sperat că el va fi eliberatorul creștinilor din Balcani și al Constantinopolului de sub dominația turcească.

Ediția de față reprezintă traducerea și așezarea în versuri românești a acestei cronici, de către poetul Gheorghe Tomozei.

Tomozei nu a respectat metrica originalului grec, ci a adaptat textul, transformându-l într-o baladă românească, pastișând totodată și stilul lui Dimitrie Cantemir din Istoria ieroglifică și creând o limbă poetică originală, arhaizată stilistic.

Din păcate, nu există nicio baladă populară românească dedicată lui Mihai Viteazul, pentru că acesta a luat o măsură socială drastică, aceea de a-i lega pe țărani de moșia pe care lucrau, pentru a obține susținere și ajutor financiar din partea boierilor pentru războiul împotriva Imperiului Otoman.

Același motiv l-a determinat, mai târziu, și pe Ion Heliade Rădulescu, poet cu vederi socialiste, să întrerupă lucrul la proiectata epopee Mihaida.

Așa încât poemul-cronică al lui Stavrinos, scris în 1601, a căpătat, de-a lungul timpului, o tot mai mare valoare documentară, dar și literară, fiind editat prima dată la Veneția, în 1672, de ieromonahul Neofit.

Poet înzestrat, Gheorghe Tomozei a reușit o transpunere care ar putea fi utilizată de istoriile noastre literare.

Stavrinos, alături de Matei al Mirelor și de alții, face parte dintre alogenii care au scris la noi și despre noi și pe care Dan Horia Mazilu propunea să-i includem între autorii de studiat ai epocii vechi.

1 2 3 11