Facerea (cap. 1)

Facerea

*

Traducere și note de

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

*

Traducerea noastră s-a făcut din limba greacă veche, conform: Septuaginta (LXX), ed. Alfred Rahlfs, Ed. Württembergische Bibelanstalt/ Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1935, inclusă în ediția electronică BibleWorks v. 7.

***

Capitolul 1

1. În început [en arhi][1], Dumnezeu a făcut cerul şi pământul.

2. Iar pământul era nevăzut şi fără formă şi întuneric era deasupra abisului [tis abissu][2]. Și Duhul lui Dumnezeu [che Pnevma Teu] Se purta[3] pe deasupra apei[4].

3. Şi Dumnezeu a spus: „Să se facă lumină!”. Și s-a făcut lumină.

4. Şi Dumnezeu a văzut[5] că e bună [calon] lumina. Și Dumnezeu a separat[6] [diehorisen] între mijlocul luminii [ana meson tu fotos] și între mijlocul întunericului [ana meson tu scotus][7].

5. Şi Dumnezeu a numit lumina zi şi întunericul l-a numit noapte. Și s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă: ziua una [imera mia][8].

6. Şi Dumnezeu a spus: „Să se facă întăritură[9]/ statornicie/ neclintire[10] [stereoma] în mijlocul apei şi să separe între mijlocul apei și al apei [esto diahorizon ana meson idatos che idatos]!”. Și s-a făcut astfel.

7. Şi Dumnezeu a făcut neclintirea. Și a separat Dumnezeu între mijlocul apei, care era dedesubtul [ipocato] neclintirii și între mijlocul apei, care era deasupra [epano] neclintirii.

8. Şi Dumnezeu a numit neclintirea cer. Și a văzut Dumnezeu că este bun. Și s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă: ziua a doua.

9. Şi Dumnezeu a spus: „Să se adune apa, [care este] dedesubtul cerului, într-o singură adunare [is sinagoghin mian][11] şi să se vadă uscăciunea [xira][12]!”.

Şi s-a făcut astfel. Şi s-a adunat apa, [care este] dedesubtul cerului, întru adunările lor [is tas sinagogas afton] şi a fost văzută uscăciunea.

10. Şi Dumnezeu a numit uscăciunea pământ şi întregurile apelor [ta sistimata[13] ton idaton] le-a numit mări. Și a văzut Dumnezeu că este bine.

11. Şi Dumnezeu a spus: „Să încolțească [vlastisato][14] pământul verdeaţă [votanin] de iarbă semănătoare, sămânţă după felul şi după asemănarea ei și copac roditor [xilon carpimon][15], [care] să facă rod, care [să aibă] sămânța lui în el, după felul lui pe pământ!”. Şi s-a făcut astfel.

12. Şi a dat pământul[16] verdeaţă, iarbă [cu] sămânță semănătoare, sămânţă după felul şi după asemănarea ei și copac roditor, [care] să facă rod, care [să aibă] sămânța lui în el, după felul lui pe pământ. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.

13. Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă: ziua a treia.

14. Şi Dumnezeu a spus: „Să fie luminători [fostires] în neclintirea cerului, întru lumina[17] pământului, [care să] separe între mijlocul zilei [ana meson tis imeras] și între mijlocul nopții [ana meson tis nictos] şi să fie întru semne [simia] și întru anotimpuri şi întru zile şi întru ani!

15. Şi să fie întru/ spre lumină în neclintirea cerului, ca să lumineze pe pământ!”. Şi s-a făcut astfel.

16. Şi Dumnezeu a făcut pe cei doi luminători mari [fostiras tus megalus]: luminătorul cel mare [ton fostira ton megan] întru începuturile zilei şi luminătorul cel mic [ton fostira ton elasso] întru începuturile nopții şi stelele [tus asteras].

17. Şi Dumnezeu le-a pus[18] pe ele în neclintirea cerului, ca să lumineze pe pământ.

18. Și să stăpânească[19] ziua şi noaptea şi să separe între mijlocul luminii și între mijlocul întunericului. Şi Dumnezeu a văzut că este bine.

19. Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă: ziua a patra.

20. Şi Dumnezeu a spus: „Să scoată apele reptile[20] [erpeta] cu suflete vii şi păsări zburătoare peste[21] pământ, [cât şi pe] de-a lungul neclintirii cerului!”[22]. Și s-a făcut astfel.

21. Şi Dumnezeu a făcut chiții cei mari [ta chiti ta megala][23] şi tot sufletul celor vii, al reptilelor care își au începutul în ape, după felul lor şi toată pasărea înaripată după felul [ei]. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.

22. Şi Dumnezeu a binecuvântat [iloghisen] pe acelea, spunând: „Creșteți şi vă înmulţiţi şi umpleţi apele în mări şi păsările să se înmulţească pe[24] pământ!”.

23. Şi s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă: ziua a cincia.

24. Şi Dumnezeu a spus: „Să scoată pământul suflet viu după felul său, animale cu patru picioare[25] şi reptile şi fiare ale pământului după felul lor!”. Și s-a făcut astfel.

25. Şi Dumnezeu a făcut fiarele pământului după felul lor şi vitele[26] după felul lor şi toate reptilele pământului după felul lor. Şi Dumnezeu a văzut că sunt bune.

26. Şi a zis Dumnezeu: „Să facem [piisomen][27] om după chipul [cat’ icona][28] şi după asemănarea [cat’ omiosin] Noastră şi să stăpânească[29] peştii mării şi păsările cerului şi vitele şi tot pământul şi toate reptile care se târăsc pe pământ”.

27. Şi Dumnezeu a făcut omul după chipul [Său]. Dumnezeu l-a făcut pe acela. Bărbat şi femeie [arsen che tili] i-a făcut pe aceia.

28. Şi Dumnezeu a binecuvântat pe aceia, spunând: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi stăpâniți-l pe el! Și stăpâniţi peştii mării şi păsările cerului şi toate vitele şi tot pământul şi toate reptilele care se târăsc pe pământ!”.

29. Şi Dumnezeu a spus: „Iată, am dat vouă toată iarba semănătoare, sămânța de semănat care este deasupra[30] a tot pământul şi tot copacul[31] care are întru sine rod de sămânță semănătoare. Vă vor fi vouă întru/ spre mâncare.

30. Şi la toate fiarele pământului şi la toate păsările cerului şi la toate reptilele care se târăsc pe pământ, care au în sine suflet de viață [psihin zois], [le-am dat] toată iarba verde întru/ spre/ pentru mâncare”. Și s-a făcut astfel.

31. Şi Dumnezeu a văzut toate câte făcuse şi, iată, erau bune foarte [cala lian]! Și s-a făcut seară şi s-a făcut dimineaţă: ziua a şasea.

---

[1] În ed. Biblia 1688: de-nceput. În ed. BOR 1914 și 2001 și ed. Biblia de la Blaj [1795]: întru început. În ed. BOR 1939 și 1988 și ed. GBV 2001: la început. În VUL avem același text ca și în LXX: in principio [în început], cât și în ed. FBJ [au commencement], GNV [in the beginning], IEP [in principio], MGK [en arhi]. L45 prezintă sintagma „am Anfang” [la început].

[2] În ed. LXX-Polirom: deasupra genunii.

[3] Forma verbală epefereto apare doar de două ori în LXX (Fac. 1, 2 și Fac. 7, 18). Iar epefereto se poate traduce și sub formele: Se aducea peste/ pe sau Se producea peste / pe, variante traductoriale care merg în acord cu ideea de inseminare sau de clocire a apelor de către Duhul Sfânt.

[4] În ed. BOR 1939, 1988 și 2001 se folosește pluralul: apelor, ca în ed. MGK. Însă aici avem următorul text: „Și Duhul lui Dumnezeu Se purta pe înfățișarea apelor” [che Pnefma Teu efereto epi tis epifanias ton idaton], care nu e textul tradus de edițiile românești citate.

[5] A observat, a constatat.

[6] Ed. BOR 1988 şi 2001: a despărţit.

[7] Doar ed. Biblia 1688 e fidelă LXX: „și osebi [despărți] Dumnezău între mijlocul luminii și între mijlocul întunearecului”. În ed. BOR 1914: „și au despărțit Dumnezeu între lumină și între întunerec”. În ed. BOR 1939, 1988 și 2001: „și a despărțit Dumnezeu lumina de întuneric”.

[8] În ed. Biblia 1688 și BOR 1914: zi una. În ed. BOR 1939: ziua întâia. În ed. BOR 1988 și 2001: ziua întâi. În ed. LXX-Polirom: ziua întâi.

[9] În ed. Biblia 1688.

[10] În ed. BOR 1914, 1939, 1988 și 2001, LXX-Polirom, Biblia de la Blaj [1795], VUL [firmamentum], TOB [un firmament]: o tărie. În GBV 2001: o întindere, ca și în NIB [an expanse], R60 [expansión]. În L45: eine Feste [o fixitate, o neclintire].

[11] Prima atestare scripturală a sinagogii, a adunării. Şi în română s-a păstrat ideea de „adunare de ape”. O mare e o adunare de ape. Apele se adună pentru a curge în mare. Marea e o unire, o unitate, o întâlnire între apele tuturor fluviilor şi ale râurilor.

[12] În VUL: arida, tot la feminin ca și în LXX. Însă în ed. Biblia 1688, BOR 1914, 1939, 1988, 2001, Biblia de la Blaj [1795], GBV 2001: uscatul.

[13] E apax legomenon (apax legomenon) în LXX. A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Hapax_legomenon.

[14] Am folosit forma intrazitivă a verbului. În ed. BOR 1988 și 2001 s-a folosit forma tranzitivă. Tocmai de aceea: să dea, în ed. BOR 1988 și să odrăslească în ed. BOR 2001.

[15] În ed. BOR 1939 și 1988 s-a folosit pluralul: pomi roditori. În MGK avem tot singularul ca și în LXX, VUL, R95, WEB, SRV. Însă regăsim forma de plural în NRS, RSV, NJB, SBP.

[16] A scos din sine, a zămislit, a scos la suprafaţă. Ed. BOR 2001 foloseşte tot pe: a odrăslit. Alte corelative posibile în acest context: a înmugurit, a germinat, a încolțit, a născut.

[17] Cu sensul: de a lumina pământul.

[18] Le-a stabilit.

[19] În ed. Biblia 1688, BOR 1914, 1939, 2001, Biblia de la Blaj [1795], GBV 2001: „să stăpânească”. Ed. BOR 1988: să cârmuiască.

[20] În ed. Biblia 1688: târâtoare. În ed. BOR 1914 și 1988: vietăţi. În ed. BOR 1939: jivine. În ed. BOR 2001: puiță (sg.).

[21] Ed. BOR 1988: pe. Prepoziţia peste indică faptul că ele zbor în aer şi nu că stau pe pământ. De fapt a zbura e sinonim cu a zbura în aer, şi nu cu a alerga pe pământ, chiar dacă au aripi. Peste indică spaţiul unde îşi vor exprima păsările statutul lor de fiinţe înaripate.

[22] Ed. BOR 2001 propune: „în largul tăriei cerului”. Ed. BOR 1988: „pe întinsul tăriei cerului”. Varianta noastră implică ideea că neclintirea/ tăria nu poate fi traversată, deşi ideea de văzduh presupune o înaintare în spaţiu. Ştim că se explorează spaţiul, galaxiile şi că spaţiul e găsit ca infinit. Dar, în acelaşi timp, ne e foarte greu să stabilim ce înseamnă neclintire/ tărie/ statornicie din prima pagină a Sfintei Scripturi. E o problemă deschisă multor interpretări. În orice caz, nu se poate trece în mod fizic, cu posibilităţile lumii decăzute, din spaţiul fizic, în Împărăţia lui Dumnezeu, la Dumnezeu.

[23] În ed. BOR 1988 urma: din ape. Însă textul nu e regăsibil în LXX și nici în MGK.

[24] Acum am arătat prin această prepoziţie unde se înmulţesc, unde clocesc şi nasc pui păsările.

[25] Literal: tetrapode.

[26] În ed. Biblia 1688, BOR 1914, 1939, 2001: dobitoace. În ed. BOR 1988: animale.

[27] Verb la conjunctiv aorist activ, pers. I, pl.

[28] Imaginea, forma, înfăţişarea.

[29] El, omul.

[30] Pe de-antregul, pe suprafața întregului pământ.

[31] Avem aici un singular cu nuanţă plurală.