Fotografii neexprimate

Fotografiem zăpada pentru că asyabahis giriş
am vrea
să luăm puritatea cu noi acasă.
Ne căutăm copilăria în albul zăpezii,
în ninsoarea care ne învață despre coborârea
lină a lui Dumnezeu la noi.
Ne privim în asyabahis
oglinda frigului
și am vrea să fim transparenți ca el. Să ne treacă
Împărăția lui Dumnezeu prin suflet
cum ne trece el prin suflet.
De fapt, căutăm ce n-am avut niciodată,
dar zăpada ne amintește că am putea avea:
„și mai mult decât zăpada mă voi albi”…

nakitbahis

Timp

Mă izbesc de timp
ca de o fereastră pe care n-o văd.
Ca de un geam
care mă oprește și mă rănește
deși nu-l simt.
Și totuși el îmi stinge amintirile și anii.

Și totuși suntem vii
și Dumnezeu ne caută
cu veșnicii legate de sanie.
Prin ninsori până la cer,
pe zăpezi scânteietoare
ca inimile Sfinților.

Poezia merge cu tine

Poezia merge cu tine,
merge cu tine la pas.
Uneori îți împrumută
zâmbetul. Iar alteori
blândețea nesfârșită
a ochilor.
Uneori e o furtună, alteori
o pace care închide
furtuna cu lanțuri.
Te însoțește când ești
treaz și când dormi;
când privești până
departe
și când mă privești până
târziu…

Poezie de vino, vin’

Gândurile vin de departe
ca apa.
La început crezi că te răcoresc, dar ele te
îneacă.
Mi-e frig, Doamne, de sunete reci.
Inima mi se plânge și mă ceartă
că nu sunt o inimă.
Mi-e frig, Doamne, de
întuneric și mă plouă
străzile goale. Străzile
pline de goale.
Adie o frunză cu gura
aurită.
Doar ochiul tău cristalin mă
îmbracă iar cu o pădure.
Ca să respir, să respir…

Încă o ladă frigorifică

Pesta porcină africană a ajuns, zburând cu avionul, până la marginea pădurii. Margine de pădure aflată lângă o margine de sat.

Doi porci, a câte 200 de kilograme, stăteau în prima curte de lângă pădure. Când și-au mirosit moartea, porcii au dat de veste celui care îi hrănea.

Costel, proprietarul, l-a sunat pe văru Minel, ca să-l întrebe dacă mai are o ladă la vânzare. Minel, vesel, zice că mai are. Că în octombrie cine cumpără așa ceva? Lada este marcă estivală. Minel îi răspunde că la 7 începe programul.

Și, pentru că eu știu deja finalul, Costel a fost la fără un sfert acolo, a cumpărat lada și i-a băgat pe cei doi porci în două lăzi, ca să nu se supere vreunul.

Acum pot veni mascații sanitari să caute boala. Că cei doi porci nu mai pot să vocifereze.