Valoarea timpului este libertatea
[viddler id=fca3f686&w=437&h=370]
Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Stăniloae
Teologia Dogmatică Ortodoxă,
vol.1, ed. a II-a, Bucureşti, Ed. IBMBOR, 1996.
II
Fiinţa şi atributele lui Dumnezeu
B. Atributele legate de supraesenţa lui Dumnezeu şi participarea creaturilor la ele.
3. Eternitatea lui Dumnezeu şi timpul ca interval între El şi creatură şi ca mediu de creştere a creaturii spre participarea la ea.
e. Timpul, ca interval între chemarea lui Dumnezeu şi răspunsul nostru (continuare)
p. 130-134.
Sarut mana, Parinte.
Ma framanta o intrebare,pe care si-au mai pus-o si altii. Intai mi-a venit in minte si apoi am gasit-o si in alte scrieri.Si n-am gasit nici un raspuns…
Putem fi fericiti in Rai, daca cineva foarte drag va fi in iad?
Toate cele bune!
Doamne ajuta!
………………..
R: Odată cu învierea morţilor, doamnă Brânduşa, vom fi fiinţe transfigurate, care au un conţinut interior pe care fiecare ni l-am dorit.
Iadul nu e o închisoare pentru deţinuţi, care au fost luaţi, pe nepusă masă, de pe stradă, ci iadul e o stare existenţială, pe care ţi-ai dorit-o şi ai trăit-o, cu multă sagacitate, în viaţa ta pămntească.
Aşa că nu îţi va părea rău de un altul, pentru că ceea ce e el, după înviere, e alegerea lui. Iar când vorbim de alegere vorbim de ce a vrut în mod continuu sau foarte mult timp şi nu de un hocus-pocus de două clipe.
Vom fi alţii şi vom vedea lucrurile mult mai complex, adică nu vom mai gândi lucrurile între plăcut şi neplăcut ca astăzi, pentru că vom fi ceea ce am vrut să fim.
Acesta e răspunsul meu: o sinteză patristică la multe cărţi citite.
…………………
Propunerea mea însă, are o altă formă. I-am adresat această propunere şi doamnei Camelia.
Dacă dv. şi soţul dv. doriţi, vreau să ne întâlnim, cât mai curând, într-un interval, pe care îl stabilim de comun acord, pentru ca să ne cunoaştem puţin…de tot mai aproape.
Dacă doriţi acest lucru, stabiliţi o zi şi o oră!
Sau asta inseamna cand se spune: mantuieste-te tu si se vor mantui mii in jurul tau?!…
Multumesc pentru raspuns,Parinte.
Recunosc ca nu inteleg si va cer iertare ca insist cu intrebarile mele …prostesti?
Dar cei care nici nu cred ca exista viata dupa moarte si se trezesc brusc ca exista si ca trebuie sa treaca prin niste vami,care am inteles de la Serafim Rose in „Drumul sufletului dupa moarte” si in „Marturiile de dincolo de moarte ale Sfintei Teodora”ca sunt cumplite.
In inconstienta ta ai trait aici pe pamant o viata lipsita de Dumnezeu, iar pe lumea cealalta regreti foarte tare aceasta inconstienta…si suferinta este foarte mare…Ca daca am fi ce suntem acum,nu stiu daca s-ar mai chinui prea multi sa se mantuiasca.
E greu de implinit cuvantul lui Dumnezeu si daca tot nu ne costa pre mult,ne multumim cu cat suntem…
Asta imi trece prin cap.Iertati-ma si binecuvantati-ma sa mai lumineze si pe mine Bunul Dumnezeu!
Sarut mana!
Ma gandeam la cumatra mea al carei tata s-a sinucis si pentru care nu conteaza ce-a vrut sa fie el in viata asta ci contaza ca este in iad si pe ea o doare foarte tare.
Pacatele lui n-o impiedica pe ea sa-l iubeasca si sa planga pentru el.
…Si chiar daca ne transfiguram,am citit ca totusi stim cine suntem si-i cunoastem pe cei din jurul nostru.
Îi cunoaştem pe ceilalţi, dar nu putem să mai decidem ceva în favoarea lor, pentru că ei au decis pentru ei.
În istorie, doamnă Brânduşa, au existat teologi, care au fost repinşi de Biserică, care, ca şi dv., au considerat pe Sfinţi…”nedrepţi” şi „insensibili” faţă de cei din Iad.
Numai că această perspectivă psihologică sau emoţională e o perspectivă căzută, a lumii de faţă şi nu a lumii viitoare, unde alegerea te face să moşteneşti ceea ce ai ales.
Comuniunea cu Dumnezeu te va face să vezi toate în profunzimea lor şi vei înţelege că nu te poţi întrista pentru oameni care au ales ceea ce au dorit să fie.
[…]
R: Vă înţeleg mai mult decât credeţi, doamnă Brânduşa!
Putem discuta, în mod extins, pasajele din cărţile Dumnezeiescului Serafim Rose, pentru ca să ne edificăm.
Vă mulţumim foarte mult pentru dragostea dv.!
O simţim din plin şi ne face bine!