Teologie pentru azi

O platformă ortodoxă pentru o reală postmodernitate

Zi: 21 martie 2013

Hostway. ro: pe locul 8 în topul Netcraft

Hostway România a reintrat din nou în topul Netcraft la mai puţin de trei luni după ce, în noiembrie 2012, Netcraft ne-a inclus pentru prima dată în Top 10.

În februarie 2013 urcăm două locuri, clasându-ne astfel pe locul 8 dintr-un total de 40 de furnizori de hosting internaţionali, monitorizaţi lunar de Netcraft.

Performanţa s-a datorat faptului că, în luna februarie, serverele noastre au înregistrat o rată de failed requests de numai 0,024% şi o conexiune excelentă de 0.154 secunde.

În topul realizat de Netcraft ne aflăm alături de companii prestigioase ca Netcetera, Datapipe sau iWeb şi mai sus decât concurenţi redutabili ca Rackspace, GoDaddy, Peer1 sau UK2.net.

Netcraft – o autoritate în industria de măsurare a companiilor de web hosting – măsoară lunar şi pune la dispoziţie timpul de răspuns pentru aproximativ 40 de companii de hosting, lideri la nivel mondial.

Măsurătorile de performanţă sunt efectuate la intervale de cincisprezece minute din zone separate ale Internetului, iar mediile sunt calculate pe o perioadă anterioară de 24 de ore.

Creatori de limbă și de viziune poetică în literatura română [31]

Dr. Gianina Maria-Cristina Picioruș

 Creatori de limbă și de viziune poetică
în literatura română:

Dosoftei,
Cantemir,
Budai-Deleanu,
Eminescu,
Arghezi,
Nichita

***

În inimă se nasc gândurile: „În inemă-ș[i] zâce cel fără de minte /…/ deșerte cuvinte” (Ps. 52, 1-2).

Va spune și Domnul: „din inimă ies: gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule” (Mt. 15, 19).

Biblia 1688 vorbește despre „gândurile inimii” (Dan. 2, 30, Evr. 4, 12) și „cugetul inimii” (Ps. 48, 3, Lc. 9, 47, Fapt. 8, 22), de unde Cantemir va crea și sintagma: „mintea inimii”[1].

Neavând modele poetice în limba română, Dosoftei știe să manipuleze în mod desăvârșit interogația și repetiția retorică:

Atunce ce-ț[i] pare când va veni Domnul
Din ceri să ia sama ce lucrează omul,
Când nu va fi nime să poată-nțălege,
Când s-or înmulțî-să cei fără de lege,
Când de cătră Domnul toț[i] să vor abate,
Când vor fi netrebnici, ne-având bunătate?
Că nu-i pănă-ntr-unul nice să-nțăleagă
Ceia ce fac rele cu inemă largă
(Ps. 52, 7-14)

Și pentru rele trebuie inemă largă…pentru că adâncurile inimii se pot lărgi în ambele sensuri, spre bine sau spre rău.

Împlinirea Legii și a Profeților în Hristos e subliniată din nou de Dosoftei, prelucrând psalmul 52:

Dă, Dumnezău Svinte, din Sion să vie
În creștinătate a Ta-mpărăție,
Și-Ț[i] întoarce prada care Ți-i robită,
Să-ș[i] vie la urmă-n țara cea dorită.
Să vază Iiacov, să să veselească,
Cu creștinătatea să Te proslăvească.
(Ps. 52, 29-34)

Dosoftei leagă profeția tainică din finalul psalmului 52 de o profeție a Domnului: „Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în împărăţia cerurilor” (Mt. 8, 11).

„Prada” de care vorbește psalmul 52 este interpretată ca fiind cei legați în Iad până la Învierea Domnului. În cântările ortodoxe, Hristos a prădat avuția Iadului, pe cei legați/ robiți de moarte și de Satana.

În Prohodul din Vinerea Mare, se spune: „Iadul s-a-ngrozit, Dătătorule de viață, Doamne, când prădată și-a văzut bogăția lui și-nviați pe morții cei legați din veac[2].

Aceasta este „prada care Ți-i robită”, la care se referă Dosoftei.

În omilia pascală a Sfântului Ioan Gură de Aur se pomenește de asemenea despre această prădare: „Prădat-a iadul Cel ce S-a pogorât în iad”[3].

Iar „țara cea dorită” înseamnă, ca peste tot în psalmii versificați ai lui Dosoftei, Împărăția Cerurilor.

Psalmul 53, alcătuit din catrene și din versuri de câte 6 silabe, e o altă reușită poetică, în care întâlnim și acele scurte versuri magistrale unde este menționată „ruga din tăcere”, isihastă, deși psalmul nu vorbește despre tipologia rugăciunii.

Să revenim însă la versificarea dosofteiană:

Doamne, mă spăsește
Cu svântul Tău nume,
Fă-mi giudeț pre lume
Și-ntreg mă ferește.

Cu a Ta putere,
Grijă când am multă,
Tu, Doamne, mi-ascultă
Ruga din tăcere.

Că să rădicară
Asupra-mi păgânii
Și cu toți streinii,
De mă-mpresurară.

Și nu-Ț[i] au de frică,
Când svântul Tău nume,
Ce-i vestit în lume,
L-iau într-o nemică.

Că mie mi-i vântă [ajutor]
Domnul, sufletește,
De sunt și trupește
Întreg, fără smântă. [etc]
(Ps. 53, 1- 20)

În Vechiul Testament, modelul pentru această rugă din tăcere, lăuntrică, rugăciune a inimii, se află în rugăciunea Anei, mama profetului Samuil: „Rugăciunea Annei e o paradigmă a rugăciunii isihaste, a rugăciunii în lăuntrul inimii, care se înalţă către Dumnezeu fără glas, în tăcere abisală”[4].

Amintind de ruga din tăcere, se vede că Dosoftei interpretează începutul psalmului – „Doamne, întru numele Tău mântuiește-mă” – în sensul rugăciunii isihaste: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul.

Aminteam și altă dată despre aceeași rugăciune în tăcere, în liniștea inimii, fără cuvinte, menționată și de poeții moderni, ca Tudor Arghezi („Ruga mea e fără cuvinte” (Psalm)) sau Ion Vinea („tăcerile cu rugăciunile” (De profondis)).

Și, convingându-ne că Dosoftei nu fusese trecut cu vederea și că nu e vorba de vreo coincidență, Ion Pillat chintesențiază opera poetică a lui Dosoftei în versul următor: „Nu-i nicio poezie să fie ca tăcerea” (Bătrânii).


[1] Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu și I. Verdeș, studiu introductiv de Adriana Babeți, Ed. Minerva, București, 1997, p. 303.

[2] Triodul, Ed. IBMBOR, București, 2000, p. 656.

[3] Penticostar, Ed. IBMBOR, București, 1999, p. 25.

[4] Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, cf. http://www.teologiepentruazi.ro/2013/03/01/teologia-dogmatica-ortodoxa-vol-1-23/.

Teologia Dogmatică Ortodoxă (vol. 1) [32]

Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

 *

 Teologia Dogmatică Ortodoxă

O expunere sistematică a învățăturii ortodoxe

în contextul religios, cultural și științific al lumii de astăzi

*

vol. 1

***

Cuvântul Domnului stă [12, 15], se împlinește. Cuvântul Său „spus în mâna [elalisen en hiri]” Profetului Ahia.

Cuvântul Domnului a fost și către Sameas, omul lui Dumnezeu [12, 22] și el anunță faptul că împărțirea poporului e împlinirea cuvântului Lui [12, 24], a voii Lui. Și poporul ascultă cuvântul Domnului [12, 24].

Roboam face rău înaintea Domnului [12, 24, cf. LXX], pe când cuvântul Domnului era cu Ahia [12, 24]. Și Ahia îi spune lui Ano că Domnul face lucruri tari/ puternice [sclira] și anunță moarte în casa lui Ieroboam [12, 24].

Și Domnul îl trimite pe Sameas la Ieroboam și îi spune că el va conduce peste 10 seminții [12, 24]. Iar Roboam ascultă cuvântul Domnului [12, 24].

Și pentru că Ieroboam a căzut în idolatrie [12, 26-33], omul lui Dumnezeu a venit în cuvântul Domnului [13, 1] și i-a vestit lui Ieroboam că Iosias, regele casei lui David, va arde pe jertfelnicul păgânesc pe „preoții înălțimilor” [13, 2], pe preoții idolatri. Iar semnul că profeția e adevărată e acesta: jertfelnicul se va strica și se va vărsa grăsimea de pe el [13, 3].

Mâna lui Ieroboam se usucă în poziție ridicată atunci când poruncește să fie prins omul lui Dumnezeu [13, 4] și jertfelnicul se strică, împlinindu-se profeția lui [13, 5].

Iar Roboam îi cere omului lui Dumnezeu să se roage pentru el, ca să i se întoarcă mâna către sine [13, 6]. Și la rugăciunea lui „s-a întors mâna regelui” [13, 6], i s-a vindecat.

Însă omul lui Dumnezeu nu a primit să mănânce cu Ieroboam și să primească dar de la el [13, 7], pentru că Domnul i-a poruncit să nu mănânce și să nu bea cu el și să nu se întoarcă pe aceeași cale de la el [13, 9].

Bătrânul Profet din Betil [13, 11] se duce după omul lui Dumnezeu și îi spune că un Înger i-a vorbit în cuvântul Domnului și i-a spus că trebuie să mănânce și să bea apă în casa lui. Însă acesta mințea [13, 18].

Și pe când stăteau la masă, cuvântul Domnului a fost către Profetul care l-a întors pe omul lui Dumnezeu [13, 20]. Și prin Profetul acela, care îl mințise, Domnul i-a vestit omului lui Dumnezeu că pentru neascultarea sa  [13, 21] nu va fi dus trupul lui în mormântul părinților săi [13, 22].

Omul lui Dumnezeu e ucis de un leu [13, 24] iar Profetul îl găsește pe leu stând lângă trupul omului lui Dumnezeu [13, 28].

Pentru că Ahia nu mai vedea [14, 4, cf. MGK], Domnul îi vestește acestuia că va veni la el femeia lui Ieroboam [14, 5, cf. MGK]. Și, ca la 12, 24, îi vestește acesteia că Domnul va face lucruri tari/ puternice. Pentru că Ieroboam i-a întrecut în răutate pe toți cei dinaintea lui [14, 9, cf. MGK].

Iar pedeapsa pentru idolatrie va fi aceea că va șterge casa lui Ieroboam după cum se șterge gunoiul [14, 10, MGK]. Și numai copilul femeii [14, 12] va fi îngropat, fiindcă numai el a fost găsit ca ceva bun/ frumos înaintea Domnului, Dumnezeului lui Israil, din casa lui Ieroboam [14, 13, MGK].

Domnul va ridica rege peste Israil, care va nimici casa lui Ieroboam [14, 14, MGK]. Și Domnul va lovi Israilul și îl va dezrădăcina din pământul cel bun și îl va împrăștia dincolo de râu [peran tu potamu] [14, 15, MGK][1] din cauza idolatriei. Căci toate se împlinesc „după cuvântul Domnului” [14, 18].

Și Roboam a făcut rău înaintea Domnului și L-a întărâtat/ supărat [parezilosen] pe El [14, 22, LXX]. Și cele prin care L-au întărâtat pe El au fost idolatria [14, 23, LXX] și sodomia [14, 24, MGK].

LXX vorbește despre sindesmos la 14, 24 [che sindesmos egheniti en ti ghi/ și legătură s-a făcut în pământ], pe când MGK spune direct: sodomite [isan de eti en ti ghi che sodomite/ și erau în [acel] pământ și sodomiți], în MGK sodomite fiind un unicat.

Însă în LXX, 14, 24 în întregime arată astfel: „și legătură s-a făcut în pământ și se făceau din toate scârbele/ ticăloșiile neamurilor [ton vdeligmaton ton etnon], pe care le mutase Domnul de la fața fiilor lui Israil”. De unde rezultă că legătură nu se referă la ceva bun ci la ceva rău.

VUL ne confirmă acest lucru, pentru că vorbește despre „effeminati”/ efeminările care s-au făcut în pământ. Însă a fi efeminat înseamnă a fi un bărbat muieratic, care te comporți ca o femeie, adică un homosexual.

WTT vorbește despre existența unui templu de prostituție masculină la 14, 24. În LXE se vorbește despre „a conspiracy [o conspirație/ uneltire] in the land”. În LND despre „prostituzione sacra”, în L 45 se confirmă MGK: „es waren auch Hurer im Lande” [au fost, de asemenea, sodomiți în (acest) pământ].

Tot despre sodomiți vorbește și LBA [hubo también en la tierra sodomitas], KJV [and there were also sodomites in the land], K21 [and there were also sodomites in the land], LEE [and sodomites also were in the land], NCE [there were even male prostitutes in the land].

Nici inima regelui Abiu nu a fost desăvârșită/ cu totul cu Domnul Dumnezeul lui [15, 3]. Însă regele Asa a făcut ce e drept [to eftes] înaintea Domnului [15, 11]. Și lucrurile drepte făcute de Asa au fost acestea: „a izgonit pe inițiații în mistere de pe pământ și a îndepărtat toate obiceiurile pe care le-au făcut părinții lui” [15, 12, LXX].

Însă MGK vorbește la 15, 12 de izgonirea sodomiților și de îndepărtarea tuturor idolilor. VUL confirmă MGK vorbind despre effeminatos și idolorum.

În BIB e vorba despre „înfierbântările bărbătești” [the male stewes] și idoli, în CEV despre „prostituații de la altare” [the prostitutes at the shrines] și idoli, în FBJ despre „prostituații sacri” [les prostitués sacrés] și idoli.


[1] Profeție despre robia babilonică.

Porumbiță și nu porumbel

Porumbita si nu porumbel

Powered by WordPress & Theme by Anders Norén

ücretsiz porno