Predică la Tăierea împrejur a Domnului [2020]

Iubiții mei[1],

Dumnezeu Cuvântul, Cel care S-a născut fără stricăciune [ἀδιαφθόρως][2] din Preacurata Fecioară Maria, Născătoarea de Dumnezeu, adică fără lehuzie – pentru că S-a născut mai presus de fire, nestricând fecioria ei –, acum, la 8 zile de la nașterea Sa, El Și-a primit numele în mod liturgic[3]. Pentru că a fost dus la Templul din Ierusalim [Lc. 2, 22] și acolo a fost tăiat împrejur/ circumcis[4] și a fost chemat numele Lui Iisus [Ἰησοῦς] [Lc. 2, 21, BYZ].

Slujba zilei nu ne spune cine L-a tăiat împrejur pe Domnul. Dar Sfintele Icoane ale praznicului ne indică faptul că acest lucru l-a făcut Arhiereul acelei vremi. Însă din Slujba praznicului aflăm că Domnul S-a tăiat împrejur pentru ca să înceteze legea Vechiului Testament și pentru ca El să ne dea nouă harul cel dumnezeiesc, care să ne facă să trăim viața cea nestricăcioasă[5], duhovnicească a creștinilor. Căci El nu S-a rușinat să Se taie împrejur, pentru că S-a făcut „chip și pildă tuturor către mântuire [τύπον καὶ ὑπογραμμόν πᾶσι πρὸς σωτηρίαν]”[6].

– Și cum S-a făcut Domnul exemplu mântuitor pentru noi?

– Prin aceea că ne-a arătat faptul că suferința face parte din asceza și din mântuirea noastră, din viața noastră. Că suferința e mântuitoare, dacă o primim ca mijloc de curățire, de luminare și de sfințire a noastră. Pentru că El, făcătorul legii, a împlinit legea și profețiile cele despre El[7] și când a fost vorba de lucruri bucuroase, frumoase, dar și când a fost vorba de chinuri inimaginabile. Învățându-ne astfel și pe noi, că bucuriile și durerile duhovnicești trebuie trăite înaintea lui Dumnezeu cu aceeași inimă bună și recunoscătoare. Pentru că atât cele bune, cât și cele rele sunt spre folosul nostru sufletesc și trupesc, pentru că amândouă sunt darul lui Dumnezeu pentru noi.

Și Domnul S-a tăiat împrejur a 8-a zi pentru ca să înceteze tăierea-împrejur și sabatul[8] și jertfele iudaice și preoția iudaică, să înceteze cele care prefigurau viața Bisericii, și să deschidă tuturor intrarea în Biserica Lui. Pentru că tăierea împrejur închipuia Botezul credinței, Botezul Bisericii, cel prin care noi devenim creștini, mădulare vii ale Bisericii lui Dumnezeu.

Însă tăierea Lui împrejur a fost nespus de dureroasă, a fost prin vărsare de sânge, simțită în toată umanitatea Lui, și a fost trăită de Domnul ca un început al tuturor patimilor Lui cele mântuitoare pentru noi. Căci tăierea împrejur vorbește mai înainte despre moartea Lui pe Cruce pentru noi și despre toate chinurile Sale inimaginabile. Vorbește despre toată suferința Lui preadumnezeiască pentru noi, prin care noi ne mântuim.

Și pentru că El a murit pentru noi, pentru că El a murit în locul nostru și pentru noi, de aceea ne dăruie Botezul ca moarte și înviere duhovnicească întru El, care nu ne doare nicidecum, ci ne bucură nespus. Pentru că, deodată, noi devenim, din robi ai demonilor, fiii lui Dumnezeu, plini de slava Lui și de toată curăția și sfințenia. Și prin aceasta, prin înfierea Lui cea duhovnicească, noi primim totul de la Dumnezeu, toată slava și toată bucuria cea dumnezeiască, pentru că Botezul ne deschide ușa spre veșnica noastră comuniune cu Dumnezeu.

…Fiul Tatălui a primit un nume ca om, pentru că era și om. Iisus [Ἰησοῦς] este numele Domnului! Și noi Îl numim pe Domnul cu numele Său grecesc, care apare în Evanghelii. Însă Ἰησοῦς vine de la ebraicul יֵשׁוּעַ [Ieșua][9], care înseamnă Dumnezeu mântuie[10]. Și El ne mântuie, adică ne scapă de robia demonilor și de suferințele cele veșnice ale Iadului. Pentru că toată lupta noastră ascetică pe pământ constă în a nu păcătui, în a nu lăsa loc demonilor în viața noastră, pentru ca să nu fim pedepsiți veșnic împreună cu demonii. Căci viața noastră creștină e viața cu Dumnezeu, întru slava Lui, împlinind poruncile Sale cele mântuitoare.

Dar, pentru că păcătuim adesea, ridicarea noastră din păcatele noastre este tot Domnul, pentru că El ne iartă pe noi și ne ridică continuu la comuniunea cu Sine prin Dumnezeiasca Mărturisire.  Unde noi ne golim de păcate înaintea Domnului și El, din milă nețărmurită pentru noi, ne îmbracă în slava Lui, pentru ca să trăim cu El pentru veșnicie. Căci păcatele noastre sunt dureri, dureri vii, pe când slava Lui e tămăduire dumnezeiască și burete curățitor de păcate și întărire sufletească și trupească. Neascultarea noastră de Dumnezeu înseamnă moarte pentru noi, moarte sufletească și trupească, pe când iertarea Lui e înviere și viață veșnică.

Însă, dacă nu dorim iertarea Lui, alegem să ne amplificăm durerea în noi înșine la nesfârșit. Și Iadul e tocmai nealegerea Lui, refuzarea iubirii Sale. Pentru că, dacă nu Îl alegem pe El, nu avem nimic. Nu avem și nu suntem nimic. Dar dacă Îl avem pe El și suntem cu El, atunci avem totul, pentru că avem toată sfințenia și bucuria lui Dumnezeu.

…În această noapte, mai toată planeta s-a bucurat, a benchetuit, a făcut excese. Trecerea în noul an a fost moment bucuros…Dar spre ce fel de an ne îndreptăm? Pentru că Dumnezeu e Cel care binecuvintează cununa anului cu bunătatea Sa[11]. Dar dacă noi facem abstracție de Dumnezeu, ce fel de viață vom duce în anul 2020? Alergarea doar după bani și trăirea doar pentru bani este epuizantă și depersonalizantă. Pentru că nu mai te uiți la suflet, la familie, la oameni, la relațiile normale, împlinitoare cu oamenii, ci doar la cum să profiți de fiecare situație și de fiecare om. Câștigi materie, tot mai multă avere, dar te pierzi pe tine însuți în ceea ce ai. Pentru că nu îți dorești să fii, ci doar să ai. Dar ceea ce ai, îți sunt exterioare ție însuți. Pentru că moartea ne lasă întinși, fără suflare, ne ia tot ce am strâns, tot ceea ce aveam pe lângă noi, și plecăm doar cu ceea ce avem în sufletul nostru, adică cu cine suntem.

Și sufletul nostru merge la Dreptul Judecător ca să primească după faptele sale, după iubirile sale, după preocupările sale de-o viață. Și nu putem primi decât una din două: ori Paradisul lui Dumnezeu, ori Iadul dimpreună cu demonii. Iar ceea ce primim, aceea ne-am dorit toată viața noastră. Căci de aceea judecata lui Dumnezeu e dreaptă: pentru că e conformă cu ceea ce am făcut noi, cu ceea ce am dorit noi într-o viață de om. E o radiografie corectă a vieții, a faptelor, a sentimentelor noastre.

Tocmai de aceea nimeni nu ajunge „din greșeală” în Rai sau în Iad, ci după dreptatea lui Dumnezeu. După dreptatea pe care Dumnezeu o stabilește în ceea ce ne privește. Și El nu maximalizează și nici nu minimalizează pe nimeni, ci dăruie fiecăruia după cine este și ce-a făcut în viața lui. Pentru că El este Judecătorul nostru, singurul Judecător, și nu există o instanță mai presus de El. Și ceea ce El stabilește, în marea Sa iubire față de oameni, aceea suntem noi, oamenii. Pentru că El stabilește pentru veșnicie după ceea ce vede că suntem noi cu adevărat.

Așa că orice lucru am începe și oricâți ani am trăi trebuie să știm că El este Judecătorul nostru și că pentru fiecare cuvânt, faptă, gând, privire, intenție vom da socoteală înaintea Lui. Dacă ne vom pocăi pentru păcatele noastre, El ni le va ierta ca și când n-ar fi fost niciodată. Ca și când nu s-ar fi petrecut. Dar dacă nu ne pocăim pentru ele, atunci toate acestea vor fi judecate în mod drept. Pentru că acum El dorește ca să ne mântuim, ca să fim cu El pentru veșnicie. Și ne iartă continuu, pentru ca să întărească, cu harul Său, firea noastră cea slăbită de păcate și să ne mântuie. Dar dacă nu vrem mila Lui cea prea bună, vom avea parte, la Judecata Lui, de dreptatea Sa, care este pentru cei care L-au disprețuit pe când trăiau.

Așadar, iubiții mei, noi am început anul nou cu Dumnezeu și cu El vrem să trăim în toate zilele vieții noastre! Și ne pregătim de acum pentru Botezul Domnului, căci pe 2 și 3 ianuarie venim în casele dumnevoastră ca să le binecuvântăm. Pentru ca anul 2020 să fie an al bunătății lui Dumnezeu, an binecuvântat de El întru toate, în care noi să ne bucurăm sufletește și trupește de binefacerile lui Dumnezeu în viața noastră.

Vă urez la mulți ani, multă sănătate și bucurie, multă împlinire duhovnicească și trupească în tot ceea ce faceți! Pentru că Îl rog pe Dumnezeul nostru treimic, pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh Dumnezeu, să vă dăruiască spor în toată lucrarea cea bună și folositoare, pentru întărirea și mântuirea dumneavoastră! Amin.

---

[1] Începută la 10. 11, în zi de luni, 30 decembrie 2019, cer înnorat, un grad, vânt de 6 km/ h.

[2] Cf. http://glt.goarch.org/texts/Oro/Lit_with_Deacon.html.

[3] Cf. https://www.teologiepentruazi.ro/2018/12/31/predica-la-taierea-imprejur-a-domnului-2019/.

[4] A se vedea: https://ro.wikipedia.org/wiki/Circumcizie.

[5] Mineiul pe ianuarie, ed. BOR 1926, p. 20.

[6] Cf. http://glt.goarch.org/texts/Jan/Jan01.html. [7] Ibidem.

[8] Mineiul pe ianuarie, ed. BOR 1926, p. 23.

[9] Cf.  https://ro.wikipedia.org/wiki/Isus_din_Nazaret.

[10] Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Jesus.

[11] Liturghierul pastoral, Ed. Trinitas, Iași, 2004, p. 552.