Isaias, cap. 8, cf. LXX

1. Și Domnul a zis către mine: „Ia-ți ție cartea cea nouă [τόμον καινου], cea mare, și scrie întru ea [cu] condeiul [γραφίδι] omului: «Ca iute pradă să faci jafurilor [τοῦ ὀξέως προνομὴν ποιῆσαι σκύλων]»! Căci este de față.

2. Și să[-Mi] faci Mie martori [μάρτυράς] pe oamenii cei credincioși, pe Urias [Οὐρίας] și pe Zaharias [Ζαχαρίας], fiul lui Barahias [Βαραχίας]!”.

3. Și am venit către Profetesă [καὶ προσῆλθον πρὸς τὴν Προφῆτιν] și în pântece a luat și a născut fiu. Și Domnul mi-a zis mie: „Cheamă numele său «Repede jefuiește [ταχέως σκύλευσον]! Iute pradă [ὀξέως προνόμευσον]!».

4. Pentru că, mai înainte să cunoască copilul a chema pe tată sau pe mamă, va lua [el] puterea Damascosului și prăzile Samariei înaintea împăratului assirienilor”.

5. Și Domnul a adăugat încă să-mi grăiască mie:

6. „Pentru ce nu a voit poporul acesta apa Siloamului, cea care curge liniștit [τὸ πορευόμενον ἡσυχῇ], ci a voit a avea pe Raasson și pe fiul lui Romelias împărat peste voi?”.

7. Pentru aceasta, iată, Domnul aduce peste voi apa cea tare și cea multă a râului, pe împăratul assirienilor și slava lui! Și se va sui peste toată valea voastră și va umbla peste tot zidul vostru.

8. Și va lua din Iudea pe omul care va putea să-și ridice capul [său] sau pe cel puternic să săvârșească ceva. Iar tabăra lui va fi, astfel încât să umple lățimea țării tale. Cu noi [este] Dumnezeu [μεθ᾽ ἡμῶν ὁ Θεός].

9. Cunoașteți neamuri și vă biruiți! Auziți până la marginea pământului! Întărindu-vă, biruiți-vă [pe voi]! Căci dacă iarăși aveți să vă întăriți, iarăși veți fi biruiți.

10. Și [ori]ce sfat aveți să vă sfătuiți, îl va risipi [pe el] Domnul, și cuvântul pe care aveți să-l grăiți, nu are să rămână [întru] voi, că[ci] cu noi [este] Domnul Dumnezeu.

11. Așa zice Domnul: „[Cu] mâna cea tare nu ascultă, [cu] călătoria căii poporului acestuia, zicând:

12. «Ca nu cumva să zică aspru. Căci tot ce are să zică poporul acesta aspru este. Iar de frica lui să nu vă temeți, nici să vă tulburați.

13. Sfințiți pe Însuși Domnul [Κύριον Αὐτὸν ἁγιάσατε]! Și El va fi frica ta.

14. Și dacă în El ai să fii [vei fi] nădăjduind, îți va fi ție întru sfințire și nu ca [la] piatra poticnirii [Îl] veți întâmpina Lui [pe El], nici ca [la] a pietrei căzătură. Iar casa lui Iacov [va fi] în laț și în scobitură sălășluindu-se în Ierusalim.

15. Pentru aceasta vor fi neputincioși mulți din[tre] ei și vor cădea și vor fi zdrobiți. Și se vor apropia și se vor prinde oameni, în[tru] întemeiere fiind»”.

16. Atunci arătați vor fi cei care pecetluiesc, [ca] legea să nu învețe.

17. Și va zice: „Voi răbda pe Dumnezeu, pe Cel care a întors fața Sa de la casa lui Iacov și, nădăjduind, voi fi către El.

18. Iată, eu și pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu! Și va fi întru semne și [întru] minuni în casa lui Israil de la Domnul Savaot, Care locuiește în muntele Sionului”.

19. Și dacă or să zică către voi: „Căutați pe cei care cheamă de pe pământ și pe cei care vorbesc din pântece[1], pe cei care grăiesc în deșert, care din pântece cheamă!”, [să ziceți]: „[Oare] nu [este] neamul către Dumnezeul său? De ce caută despre cei vii [la] cei morți?”.

20. Căci legea întru ajutor s-a dat [νόμον γὰρ εἰς βοήθειαν ἔδωκεν], ca [ei] să zică [că] nu [este nimic] precum cuvântul acesta [ἵνα εἴπωσιν οὐχ ὡς τὸ ῥῆμα τοῦτο], pentru care nu este [sunt] daruri [ca] să dea pentru ea [περὶ οὗ οὐκ ἔστιν δῶρα δοῦναι περὶ αὐτοῦ].

21. Și va veni asupra voastră foametea cea aspră [σκληρὰ λιμός]. Și va fi ca să flămânziți [și] veți fi întristați și veți zice de rău [despre] stăpânitor și [despre] idoli și veți privi sus, spre cer.

22. Și jos, spre pământ, vor privi. Și, iată, tulburare și strâmtorare și întuneric [și] nedumerirea cea strâmtă și întuneric astfel încât [să] nu vezi!

23. Și nu va fi nedumerit cel [care este] în strâmtorare, fiind [așa] până la o vreme. Cel dintâi fă aceasta! Fă degrabă țara Zabulonului, pământul Neftalimului, calea mării și cei rămași, cei care locuiți pe malul mării și dincolo de Iordanis, Galilea neamurilor [Γαλιλαία τῶν ἐθνῶν] [și] părțile Iudeii!


[1] Pe ventriloci.

2 comments

  • Doamne ajuta, Parinte Dorin. Puteti sa ma ajutati sa inteleg v. 3? Ce inseamna ca „repede jefuieste” si „iute prada”? Multumesc, Doamne ajuta! Binecuvantati!

    • Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș

      Numele copilului, în mod profetic, indică statura sa de stăpânitor, despre care ne vorbește versetul al 4-lea.

      Însă, dacă înțelegem duhovnicește numele său, el se referă la noi și la ritmul rapid în care noi ar trebui să ne curățim de patimi. Pentru că noi ar trebui ca repede să jefuim Împărăția lui Dumnezeu, ca repede să o câștigăm prin viața noastră de sfințenie, pentru că prada noastră este viața cu Dumnezeu.

      Numai bine, Domnule Luca!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *