Partea întâi, a doua, a treia, a patra, a 5-a, a 6-a, a 7-a, a 8-a, a 9-a, a 10-a

*

Cărbuni, petrol și gaze naturale

Dr. Ing. Gheorghe Buliga ne oferă următoarele date: „Din punct de vedere geologic, zăcămintele de cărbuni din România sunt situate la adâncimi sub 1.100 m, în timp ce zăcămintele de petrol pot depăşi adâncimea de 5.000 m.

Rezervele dovedite de petrol şi gaze acoperă, la nivelul producţiei actuale, o durată de cel mult 15 ani, pe când rezervele de cărbuni depăşesc 120 de ani”[1].

*

Ne place să ne afumăm

Potrivit unei statistici a IRES[2], peste 20% dintre românii care fumează sunt tineri…și ei au vârsta între 18-35 de ani[3].

Dintre ei însă, unul din zece fumători a început să fumeze înainte de a împlini 15 ani și 31% dintre ei au început să fumeze între 15-19 ani[4]

În concluzie s-au apucat de fumat datorită anturajului vicios și nu pentru că ar fi avut ei niște probleme cu carul, cărora nu au putut să le facă față.

Mai departe? E cu moarte!

33.000 de români mor anual din cauza unei boli agravate de fumat și 85% dintre cei bolnavi de cancer pulmonar sunt fumători[5].

 *

„Sănătatea” din țigare

Prof. Dr. Sorin Mihălțan[6] ne spune că țigările sunt „foarte bune”, mortal de bune pentru sănătatea noastră, pentru că ele conțin „65 de substanțe cu potențial cancerigen. Cele mai periculoase sunt: nicotina, arsenicul, radonul, cianura, DDT-ul, azbestul, benzenul, monoxidul de carbon si formaldehida”[7].

Nicotina afectează creierul[8], arsenicul e o otravă foarte puternică[9], radonul e gaz radioactiv[10], cianura e o altă otravă[11], DDT-ul e insecticidul pentru purici[12], azbestul e cancerigen…și se fac prefabricate din el și cauciucuri[13], benzenul se extrage din petrol și se folosește la mase plastice[14], monoxidul de carbon e gaz asfixiant și toxic[15] iar formaldehida e un gaz incolor cu miros înțepător, adică formolul[16].

Adică tot să mori fumând…

*

PIB-ul nostru

Conf. Dr. Varujan Vosganian[17] polemizează statistic, într-un articol recent de pe blogul său, cu actualul ministru de Finanțe pe tema PIB-ului României.

Termenii statistici sunt următorii:

„În anul 2004 PIB a fost de 247 mld lei (61 mld euro). În anul 2008 PIB a fost de 514 mld lei (140 mld euro). Dacă adunăm, an de an, sporul de PIB (practic de valoare adăugată) față de 2004, în perioada 2005 – 2008 s-au adăugat avuției naționale 576 mld lei, adică cca 180 mld euro.

Potrivit metodologiei europene, invocate de dl ministru, datoria publică a României, în perioada 2004 – 2008, a coborât de la 18, 8% din PIB la 13,3% din PIB.

În termeni nominali, datoria publică a crescut de la 46 mld lei la 68 mld lei.

În euro datoria a crescut de la 11, 5 mld euro in 2004, la 18,5 mld euro.

Pe scurt, în patru ani datoria publica a scăzut cu peste 5% ca procent în PIB. Datoria publică a crescut, în nominal, cu 7 miliarde de euro, în timp ce PIB a crescut cu aproape 80 mld euro, iar acumulările de PIB pe patru ani s-au ridicat la peste 180 mld euro.

În lei, lucrurile stau în același fel: datoria publică a crescut cu 22 mld lei, în timp ce PIB a crescut, în 2008 față de 2004, cu 267 mld lei, iar acumulările de PIB pe cei patru ani (2005 – 2008) față de 2004 au fost de 576 mld lei.

Cu alte cuvinte, între 2004 și 2008 România s-a îndatorat cu 7 mld euro și s-a îmbogățit cu peste 180 mld euro.

Să vedem acum cum stăm în 2009 și 2010.

Datoria publică în cei doi ani a crescut de la 13,4% din PIB la 32% din PIB. Adică de la 68 mld lei la 164 mld lei!!! În timp ce, în termeni nominali, nu avem nicio acumulare de PIB!

Acum să vedem cum stăm în echivalent euro. Datoria publică a crescut de la 18,5 mld euro la 39 mld euro.

În acest timp PIB a scăzut cu 39 mld euro!

E drept că nu vorbim de același euro, cursul de schimb s-a tot modificat în perioada 2004 – 2010, dar diferențele sunt atât de uluitoare, încât trebuie să ai, într-adevăr, mult tupeu ca să pui lucrurile în acest fel.

Cu alte cuvinte, în timpul celor patru ani ai guvernării liberale, datoria publică a crescut cu 7 mld euro și PIB cu 80 mld euro.

În doar doi ani de guvernare PDL, datoria publică a crescut cu 22 mld euro, iar PIB a scăzut cu 18 mld euro  (de la 140 mld la 121 mld).

Cifrele avuției acumulate în raport de datoria publică sunt și mai zdrobitoare.

Și în aceste condiții, ce spune ministrul Finanțelor? Că are probleme cu datoria publică din cauza datoriei acumulate de guvernarea liberală!

Datorie care, repetăm, la 13, 3 % din PIB, era printre cele mai mici din UE și chiar din lume[18].

Și după ce ne-am îndatorat până la refuz…suntem tot săraci…și, mai mult decât atât…și umiliți de proprii noștri conducători.


[1] Dr. Ing. Gheorghe Buliga, Spectrul riscurilor în activitățile de explorare, exploatare, transport, procesare și comercializare a combustibililor fosili, în rev. Monitorul de petrol și gaze, nr. 9 (115), septembrie 2011, p. 3.

[4] Ibidem.

[5] Ibidem.

Did you like this? Share it: